HAGI E CAMPION! HAGI E REGE!(610)

L-am cunoscut când juca la Sportul Studențesc. Era vedeta echipei, cocheta și cu naționala, al cărui lider a devenit curând. Era un factotum. În ciuda vârstei mici, el voia să facă totul pe teren. Să bată loviturile libere directe și indirecte, cornerele, auturile, cerea mereu pasă de la coechipieri.

Venise să joace la Tulcea și cum eram crainicul stadionului atât de iubit de microbiști, o colegă de serviciu și soțul ei, șofer la Vinalcool m-au rugat să-i cer un autograf pentru fiul lor care nu dormise cu o noapte înainte, cu gândul că idolul lui va veni în orașul de la porțile Deltei Dunării. 

Cariera lui Gică a continuat cu mult succes. A jucat multe partide în națională, dar și unele formații de prestigiu din străinătate și din țară.

Azi trăim în țara lui Hagi. Ce face Hagi în Constanța întrece orice previziune, sparge orice apartenență. În al doilea an în care e prezent în prima linie, Farul nu numai c-a stat pe primul loc majoritatea etapelor, la meciul cu steliștii a întors rezultatul de la 0-2 la 3-2, câștigând pe drept un nou titlu.

Gânditorul, arhitectul Gheorghe Hagi a fost alchimistul de la pauză. La pauză, când era condus de echipa din București, contrar obiceiului lui de a face față stresului uneori cu nervi, cu agitație, intră în vestiarul constănțenilor și e mai calm ca niciodată. Mai calm ca în orice meci, deși acesta era meciul.

Ce psiholog, ce tactică, ce reușită. Dacă mai avea România vreo 10 alde Hagi, alta era situația azi pe hărțile lumii. V-o spune asta nu numai Denis Alibec, golgeterul lui, ci și subsemnatul.

Peste ani cu Gică m-am revăzut la prima lui nuntă, cu Leni Celnicu. Cu un grup de nebuni de presă i-am scos chiar în noaptea nunții un mic ziar, o nebunie de premieră în presa românească, de 4 pagini intitulat Vornici la nunta lui Hagi. S-au vândut mii de exemplare tot sezonul estival. Costă 5 lei de pe timpuri.

Acum, copleșit de emoție, la finalul partidei cu echipa nașului, lasă jucătorii să ocupe rândul întâi în marele spectacol al finalei de campionat câștigate. Se întoarce la festivitatea de premiere cu un zâmbet uriaș pe față și cu ochii parcă înlăcrimați, de mână cu soția sa, care i-a fost alături în toate luptele pe care le-a câștigat și, mai ales, în toate luptele pe care le-a pierdut.

Hagi e campion! Sunt primele cărămizi ale unei construcții care face minuni. Mingea aleargă dintr-un picior spre altul, dar planul de bătaie al celui care după câte face și astăzi pentru sportul constănțean, pentru sportul românesc, pentru țara lui, pentru Dobrogea din care a plecat pentru a reveni cu triumf, cred că poate fi considerat, în primul rând de aceia care l-au contestat nedrept, cel mai mai mare sportiv al nostru.

Asta e țara lui Hagi. Dar uităm, uităm repede. Vor mai fi și greșeli, va face mâine-poimâine un egal în Cupele Europene și vor sări șacalii. În această vară datorită lui m-am simțit de parcă printr-un miracol, România câștigase marele meci.

Asta e țara lui Hagi. Cu plecăciune,

Pompiliu Comșa