Așa vă place istoria?(215)

13 aprilie este a 103-a zi a calendarului gregorian.

Evenimente

• 1204: A patra cruciadă: Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol.[2]
• 1742: A avut loc, la Dublin, premiera oratoriului „Messia" a compozitorului german Georg Friedrich Händel.
• 1849: Ungaria a devenit republică.
• 1859: Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.
• 1862, România : A intrat în vigoare legea presei.
• 1864: Camera Deputaților a adoptat o moțiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care și-a depus demisia, respinsă însă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
• 1885: Promulgarea Legii depozitului legal, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din București și Iași, precum și Bibliotecii Academiei Române.
• 1889: A început să funcționeze prima agenție de presă din România, „Agenția Română".
• 1904: Nava amiral a Flotei Ruse din Pacific, Petropavlovsk, a lovit o mină japoneză și s-a scufundat în timpul războiului ruso-japonez. Printre alții, au murit comandantul amiralul Stepan Makarov și cunoscutul pictor de bătălii Vassili Vereșciaghin. Printre puținii supraviețuitori se numără Marele Duce Kiril Vladimirovici Romanov.
• 1919: La Amritsar, India, trupele britanice și din Gurkha au masacrat peste 380 de demonstranți neînarmați.
• 1924: Referendumul popular organizat în Grecia privind proclamarea republicii.
• 1938: Printr-o scrisoare adresată de Gheorghe Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator.
• 1939: Marea Britanie și Franța au acordat garanții unilaterale privind frontierele României și Greciei, în speranța echilibrării jocului politic al Germaniei în zona de sud-est a Europei.
• 1941: Al Doilea Război Mondial: La Moscova, s-a semnat Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia și URSS.
• 1941: Al Doilea Război Mondial: Trupele celui de-al Treilea Reich au ocupat Belgradul.
• 1941: Al Doilea Război Mondial: Se semnează un pact de neutralitate între URSS și Japonia.
• 1945: Al Doilea Război Mondial: Înlăturarea ocupației germane din Viena.
• 1945: Proclamarea oficială a administrației românești în Transilvania de Nord (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), restabilită la 9 martie 1945.
• 1946: Reluarea oficială a relațiilor diplomatice cu Franța. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov.
• 1948: Marea Adunare Națională a votat Constituția Republicii Populare Române, prima constituție postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.
• 1953: Directorul CIA Allen Dulles lansează programul de control al minții, MKULTRA.
• 1964: La Premiile Oscar, Sidney Poitier devine primul afro-american de sex masculin care câștigă premiul Cel mai bun actor, pentru filmul Crinii câmpului.
• 1970: Echipajul navei spațiale Apollo 13 a anunțat primele probleme, în zborul spre Lună, de îndată ce a observat explozia unei butelii cu oxigen.
• 1973: România: S-a constituit Institutul Central de Matematică.
• 1975: Izbucnirea războiului civil în Liban (1975-1990).
• 1992: Proclamarea Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru.

Nașteri

• 1519: Caterina de Medici, regină a Franței (d. 1589)
• 1570: Guy Fawkes, d. 1606)
• 1573: Christina de Holstein-Gottorp (d. 1625)
• 1732: Frederick North, Lord North, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1792)
• 1743: Thomas Jefferson, al 3-lea președinte al Statelor Unite (d. 1826)
• 1747: Louis Philippe al II-lea, Duce de Orléans (d. 1793)
• 1758: Johann von Klenau, general austriac (d. 1819)
• 1764: Laurent de Gouvion Saint-Cyr, om politic francez (d. 1830)
• 1771: Richard Trevithick, inginer și inventator englez (d. 1833)
• 1808: Antonio Meucci, inventator italian (d. 1889)
• 1832: Juan Montalvo, scriitor ecuadorian (d. 1889)
• 1869: Pompiliu Eliade, istoric literar român (d. 1914)
• 1872: Jan Szczepanik, inginer chimist polonez (d. 1926)
• 1885: Georg Lukács, filosof, scriitor și critic literar de origine maghiară (d. 1971)
• 1886: Nicolae Tonitza, pictor, grafician și critic de artă român (d. 1940)
• 1895: Arhiducele Maximilian Eugen al Austriei, arhiduce de Austria (d. 1952)
• 1901: Jacques Lacan, psiholog și psihanalist francez (d. 1981)
• 1906: Samuel Beckett, prozator și dramaturg irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1989)
• 1919: Howard Keel, actor și cântăreț american (d. 2004)
• 1922: John Braine, scriitor englez (d. 1986)
• 1924: Stanley Donen, regizor american și coregraf (d. 2019)
• 1924: Alexandru Lungu, medic, poet, pictor și grafician român (d. 2008)
• 1927: Maurice Ronet, actor francez (d. 1983)
• 1930: Sergiu Nicolaescu, regizor, actor, producător și om politic român (d. 2013)
• 1930: Marcel Petrișor, profesor și scriitor român, fost detinut politic (d. 2021)
• 1931: Dan Gurney, pilot american de Formula 1
• 1936: Nicolae Velea, prozator român (d. 1987)
• 1938: Cătălina Buzoianu, regizoare română (d. 2019)
• 1939: Paul Sorvino, actor american (d. 2022)
• 1939: Seamus Heaney, scriitor nord-irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 2013)
• 1940: Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008
• 1940: Vladimir Cosma, violonist, compozitor și dirijor francez de origine română
• 1940: Max Mosley, pilot de curse auto, avocat englez (d. 2021)
• 1943: Rodica Mandache, actriță română de teatru, film și televiziune
• 1945: Judy Nunn, actriță și scriitoare australiană
• 1948: Drago Jančar, scriitor sloven
• 1949: Christopher Hitchens, scriitor, critic literar și jurnalist anglo-american (d. 2011)
• 1949: Ricardo Zunino, pilot argentinian de Formula 1
• 1950: Ron Perlman, actor american
• 1956: Ioan T. Morar, ziarist și poet român
• 1963: Garri Kasparov, șahist rus
• 1968: Jørn Stubberud, basist norvegian
• 1978: Carles Puyol, fotbalist spaniol
• 1988: Anderson, fotbalist brazilian
• 1990: Lodovica Comello, actriță și cântăreață italiană

Decese

• 1605: Boris Godunov, țar al Rusiei (asasinat)
• 1695: Jean de la Fontaine, autor francez (n. 1621)
• 1794: Nicolas Chamfort, scriitor francez (n. 1741)
• 1796: Gherasim Adamovici, episcop ortodox (n. 1733)
• 1853: Leopold Gmelin, chimist german (n. 1788)
• 1937: Ilia Ilf, scriitor rus (n. 1897)
• 1938: Archibald Belaney (Grey Owl), conservaționist canadian (n. 1888)
• 1941: Annie Jump Cannon, astronomă americană (n. 1863)
• 1943: Oskar Schlemmer, pictor, sculptor și scenograf german (n. 1888)
• 1945: Ernst Cassirer, filosof german (n. 1874)
• 1966: Carlo Carrà, pictor italian (n. 1881)
• 1983: Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană (n. 1908)
• 1987: Marcel Constantin Runcanu, scriitor român (n. 1947)
• 1993: Francisc Munteanu, scriitor, regizor român (n. 1924)
• 2000: Giorgio Bassani, scriitor italian (n. 1916)
• 2008: John Wheeler, fizician și educator american (n. 1911)
• 2015: Günter Grass, poet, nuvelist, dramaturg, sculptor, romancier și grafician german, laureat Nobel (n. 1927)
• 2017: Zareh Baronian, arhimandrit, Biserica Armeană București (n. 1941)
• 2018: Miloš Forman, actor, scenarist, profesor și regizor de film ceh (n. 1932)
• 2020: Patricia Millardet, actriță franceză (n. 1957)
• 2022: Michel Bouquet, actor francez (n. 1925)
• 2022: Freddy Rincón, fotbalist columbian (n. 1966)

Sărbători

• În calendarul romano-catolic: Sf. Martin I, papă martir (d. 656)
• În calendarul creștin-ortodox: pomenirea sfântului mucenic Artemon
• Ziua Internationala a Rock-n-Roll-ului

Note
1. ^ Chrysogonus Waddell (1999). Narrative and Legislative Texts from Early Cîteaux: Latin Text in Dual Edition with English Translation and Notes. Abbaye de Cîteaux. p. 429. ISBN 9789080543911.
2. ^ University Lecturer in History David Abulafia (1995). The New Cambridge Medieval History: Volume 5, C.1198-c.1300. Cambridge University Press. p. 525. ISBN 978-0-521-36289-4.

TELEENCICLOPEDICUL