Adunate de pe plajă(409)

AMALGAME

* Se spune că cine vizitează o dată Delta Dunării va reveni cu siguranță. Cadrul natural unic, plajele de la Marea Neagră din localitățile Sulina și Sfântu Gheorghe și gastronomia locală sunt atuurile care fac din arealul deltaic un obiectiv ce ar trebui așezat pe harta turistică a lumii. Ultimii ani au cunoscut o fluctuație a numărului de turiști, paradoxal în pandemie înregistrându-se un număr record, cel mai probail din cauza „gradelor de libertate” furnizate de o zonă foarte puțin controlată de autorități.

Cu câteva săptămâni în urmă, guvernatorul R.B.D.D., Marinov Gabriel, declara public că numărul permiselor de pescuit
eliberate a fost de 137.280, în anul 2022, în condițiile în care numărul total de turiști s-a ridicat în jurul cifrei de 90.000, mai puțin cu cca 30% față de anul 2021. În fapt, numărul total de permise de intrare în deltă a fost de 101.634, iar cele eliberate cu titlu gratuit – pentru riverani, inclusiv locuitorii municipiului Tulcea, s-a ridicat la 20.462.

Practic, cu excepția localnicilor, cifrele indică faptul doar 30.000 de pescari au vizitat Delta Dunării, respectiv 1/3 din numărul total de turiști. Păstrând corecția de 20%, instituția contabilizează cca 3.500 de bărci și 16.000 de autoturisme care au obținut permise de acces. Din totalul celor 550 de structuri de primire turistică din deltă, așa cum arată colegii din presa locală, o pondere de circa 50% o au casele localnicilor transformate în pensiuni de sezon.

De cele mai multe ori acestea au 5 camere, limita maximă pentru a evita autorizarea, deci sub 10 locuri de cazare. Drept urmare, se poate aprecia că 30-35.000 de turiști au preferat această formă de cazare. Astfel se conturează un tablou al numărului de turiști ce au venit în Delta Dunării în anul 2022. Statistica arată că media zilelor petrecute aici este de două, iar acestea înmulțit cu numărul de turiști, să zicem 100.000, indică un total 200.000 de zile/an.

Pensiunile s-au transformat în centre de vânzare a peștelui fără acte, indiferent că e servit loco sau plasat la pachet. În  ultimii ani, la solicitarea oamenilor deltei, s-a permis folosirea setcii și în perioada sezonului turistic, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum. Braconajul a ajuns politică oficială în Delta Dunării și totuși țapii ispășitori sunt turiștii cu lanseta, așa cum ne-a transmis ziaristul tulcean Ovidiu Ghionu, căruia îi mulțumim pentru informații.

* Scandalul plajelor atinge cote maxime pe litoral. Sătui să mai aștepte eliberarea autorizațiilor de demolare, unii operatori de plajă au început să își pună la pământ singuri construcțiile. Sunt obligați să facă asta de noua ordonanța de Guvern inițiată de Ministerul Mediului care a anunțat scoaterea la licitație a suprafețelor de nisip pentru care au expirat contractele de închiriere. Noile contracte se vor încheia pe o perioadă de doi ani, însă operatorii de plaje spun că tot acest proces va avea un rezultat dezastruos: plajele nu vor fi pregătite la timp, iar sezonul estival va fi sortit eșecului.

* În comuna Pardina din județul Tulcea importante proiecte de investiții se derulează. Edilul Dumitru Pocora a realizat în ultima perioadă un nou parc destinat celor mici. De asemenea și parcul modern inaugurat acum aproximativ doi ani se bucură de o atenție deosebită din partea administrației publice locale. Acum, locuitorii din Pardina au parte de o
nouă veste bună. În mai puțin de două luni, aceștia se vor putea bucura de un nou spațiu de recreere, atât destinat celor mici, dar și celor mari, iar noul lac din Pardina întregește cu adevărat întregul proiect.

* Sute de militari români și străini au fost nevoiți sa folosească în poligonul de la Babadag echipamentul militar din dotare ca să respingă desantul unui inamic. A fost un scenariu fictiv pus la punct de Forțele Navale Române, care a marcat prima secvență terestră din cadrul exercițiului Sea Shield 23. La acest exercițiu participă 12 țări, precum și
tehnica militară aferentă.

* În 1953 Dnu Săraru a fost deținut politic la Canalul Dunărea-Marea Neagră. A săpat pe albia Canalului și era să fie unul dintre cei care s-au înecat pe albie dacă nu-l ajuta Dumnezeu săpând la el. A descris primul în literatura română lagărele de concentrare, în care a fost și el deținut, la Mila 21, Medgidia și la celebra colonie Columbia de la Cernavodă, unde a trăit și un paradox extraordinar, pe care l-a descris în Clipa. Pentru că atunci când s-au încheiat lucrările pe canal, după moartea lui Stalin, și s-au mutat din lagărul de la Medgidia la lagărul Colonia Columbia, așa senumea cea ma vestită colonie de muncă forțaă, când s-au dat jos din tren, trenul care fusese mutat de la Medgidia la Cernavodă, trebuiau să facă un sfert de ceas, dar au făcut o zi întreagă și în vagonul în care erau băgați, mai mult tasați, fusese cărat ciment și deținuții s-au sufocat.

* Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța găzduiește o piesă unică în lume: Șarpele Glykon. Piesa este sculptată în marmură, dintr-o singură bucată și datează din secolul al 2-lea. Tezaurul de sculpturi de la Tomis, între care se află și Șarpele Glykon, este un simbol al orașului de la malul mării.

* Secretarul de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Bogdan Mîndrescu a anunțat pe pagina sa de Facebook că a avut discuții, la Constanța, cu ambasadoarea SUA în România Kathleen Kavalec despre rolul portului Constanţa în dezvoltarea relaţiilor de colaborare româno-americane. În cursul vizitei, Kathleen Kavalec a subliniat că Statele Unite ale Americii sunt solidare cu poporul român şi a accentuat importanța vitală a rezilienței în regiunea Mării Negre.

“În contextul internațional al domeniului transporturilor de mărfuri, am prezentat facilitățile oferite de Portul Constanța, evidențiind avantajele strategice pe care le poate oferi partenerilor noștri”. Bogdan Mîndrescu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

A consemnat moș ION ROATĂ de la ROTATIVĂ