Cea mai frumoasă poveste a orientului jucată în premieră la Constanţa

Cea mai frumoasă poveste a orientului jucată în premieră la Constanţa(1134)


Duminică, 27 octombrie de la ora 19:00, Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski” invită publicului contănţean iubitor de operă la premiera operei Turandot, operă în 3 acte compusă de Giacomo Puccini pe un libret de Giuseppe Adami și Renato Simoni, după o piesă de Friedrich Schiller, bazată pe un basm persan inclus în colecția lui Carlo Gozzi „1001 de zile” (secolul al XVIII-lea). Partitura, pe care Puccini a lăsat-o neterminată, a fost finalizată de Franco Alfano. Premiera mondială a avut loc la 25 aprilie 1926 la Teatro alla Scala din Milano, sub bagheta lui Arturo Toscanini. Turandot este cea mai frumoasă poveste a orientului îndepartat. Dramaturgia unitară determină un tip de teatru sobru, plin de tensiune în conflicte, luminat de scurte episoade comice. Peisagistica exotică - crează o atmosferă muzicală unică în repertoriul liric universal. Turandot este opera cu cele mai frumoase și mai dificile partituri solistice vocale - ce exploatează la maximum resursele expresive ale vocii umane. Orchestraţia rafinată, bogată în amplitudinea desfășurării registrelor și a sonorităţilor fac din Turandot o perlă a marii epoci a romantismului. Creaţia lui Puccini reprezintă ultima mare glorie operistică a muzicii italiene a cărei dominaţie a durat un secol. Montarea operei deosebită, aparţinând regizoarei Alice Barb și scenografei Adriana Grand, dar și dedicaţia artiștilor crează pentru spectatori cel mai frumos eveniment artistic al anului.


Această ultimă operă a lui Puccini, pe un libret de Giuseppe Adami şi Renato Simoni după o piesă de Carlo Gozzi, relevă maturitatea măiestriei artistice la care a ajuns compozitorul, care parcurgând drumul lung al unei vaste experienţe în lumea teatrului muzical, acum revine la marea tradiţie a cântecului italian de tip bel-canto, pe care îl tratează modern, într-o viziune nouă, în care melodia este supusă unor procese de dezvoltare continue, determinând respiraţii ample de o emoţionalitate frapantă. Subiectul operei, amestec de fantastic şi realitate evidenţiind forţa invincibila a dragostei, i-a permis compozitorului adâncirea analizei psihologice, prin potenţarea semnificaţiilor, acţiunilor şi a gesturilor personajelor, în direcţia declanşării reprezentării realist-veriste. Astfel, Calaf, deşi cunoaşte preţul cutezanţei sale, încrezător, riscă totul pentru a o cuceri pe frumoasa Turandot. „Iubirea şi victoria vor fi ale mele”, spune el şi răspunde la cele trei întrebări enigmatice ale prinţesei, devenind un învingător, în timp ce sub vraja şi forţa dragostei, Turandot va fi învinsă. Între ei se interpune scalva Liù, care, din dragoste devotată, pentru a nu fi obligată să divulge numele lui, îşi sacrifică viaţa. Pe fondul acestei idei, Puccini îşi compune muzica de o mare varietate în alcătuire vocal-simfonică şi complexitate a expresiei, de la gravitatea dureroasă şi sobrietatea gravă a scenelor din actul întâi, la lirismul cald, tulburător al scenelor în care apare Liù, de la comicul burlesc în care sunt trataţi cei trei miniştri Ping, Pang şi Pong, la romantismul tulburător al scenelor finale dintre Calaf şi Turandot, care se închină în faţa prinţului necunoscut, pe care îl numeşte. Iubire. De remarcat preocuparea compozitorului pentru crearea cadrului exotic realizat nu numai prin fastul montărilor ci şi prin intonaţiile specifice chineze, desprinse din scări şi melodii pentatonice, ce conferă muzicii operei un farmec aparte.




jooble.org