Cum sărbătoreşte Arhiepiscopia Tomisului praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva(689)


Duminică, 13 octombrie, începând cu ora 8.30, IPS Teodosie va săvârşi Sfânta Liturghie la biserica „Cuv. Parascheva” din Cumpăna, urmată de botezul a cinci copii, cazuri sociale.

La ora 13.00, Arhiepiscopul Tomisului va participa la Ziua comunei Saraiu, care o are ca patron spiritual pe Cuvioasa Parascheva. Cu acest prilej, ierarhul va sfinţi monumentul închinat Mântuitorului, Maicii Domnului, Cuvioasei Parascheva şi Sfântului Ioan Botezătorul, amplasat în faţa primăriei.

La ora 17.00, Ierarhul Tomisului va oficia slujba Vecerniei la biserica „Cuvioasa Parascheva” din Năvodari, urmată de tradiţionala procesiune cu icoana şi veşmântul Cuvioasei Parascheva, pe traseul: străzile Constanţei, Mării, Frunzelor şi Rândunelelor.
Procesiune are loc în fiecare an, începând cu anul 1998.
Luni, 14 octombrie, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Teodosie va participa la prăznuirea Cuvioasei Parascheva la Catedrala Mitropolitană din Iași.

Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, s-a născut pe la jumătatea secolului al XI-lea în localitatea Epivat din Tracia, din părinţi creştini. Încă de mică a practicat virtutea milosteniei, adeseori dăruindu-şi hainele celor nevoiaşi. A părăsit familia pentru a-şi dedica total viaţa lui Hristos, a dăruit săracilor partea sa de moştenire şi a intrat într-o mănăstire din apropierea Constantinopolului. După ani de viaţă ascetică, a fost în pelerinaj la Locurile Sfinte şi în pustiul Iordanului. La vârsta de 25 de ani, s-a întors în satul natal unde, după alţi doi ani de post şi rugăciune, a trecut la Domnul.

Moaştele sale, făcătoare de minuni, au fost păstrate aproximativ 200 de ani într-o biserică din Epivat, iar în anul 1235 au fost luate de către împăratul Asan al românilor şi bulgarilor şi aşezate la Târnovo, apoi au ajuns la Belgrad. Aproximativ trei secole mai târziu, sfintele moaşte au fost aşezate în biserica Patriarhiei din Constantinopol. În anul 1641, voievodul Vasile Lupu le-a adus la Iaşi, la biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”.
 




jooble.org