Specialiştii Ministerului de Finanţe se opun micşorării TVA la pâine, dar Guvernul o promite pentru 1 iulie!

Specialiştii Ministerului de Finanţe se opun micşorării TVA la pâine, dar Guvernul o promite pentru 1 iulie!(1237)


O postare de ieri, de pe fluxul de ştiri al agenţiei "Mediafax" a produs o puternică reacţie în cadrul diverselor componente ale societăţii şi mediului economic din ţara noastră. Este vorba despre o reproducere, "in extenso" iniţial, apoi integrală, a unei note a Ministerului de Finanţe, semnată de un şef de departament, parafată şi ştampilată conform regulamentelor interne ale instituţiei numite, datată fiind în cursul săptămânii trecute. Documentul a parcurs, până la momentul devoalării sale, un traseu în minister, dar este evident, din conţinutul său, că este conceput pentru a fi adresat prim-ministrului român. Scopul este acela de a se comunica şi argumenta (o)poziţia fermă, a funcţionarilor ministerului, în privinţa anunţatei, de către şeful Guvernului, reduceri a taxei pe valoarea adăugată (TVA) la pâine. Impactul negativ asupra bugetului naţional este calculat, de specialiştii ministerului, la nişte sume, progresive anual, care dau fiori: 635 mlioane lei în acest an, 671 milioane lei la anul, 700 mlioane lei în 2015, 741 milioane lei un an mai târziu ş.a.m.d.!

Doar din formulările şi adnotările textului nu reiese dacă respectiva analiză coincide şi este susţinută, deci asumată, oficial sau nu, integral sau nuanţat / parţial, şi de către titularul portofoliului de resort, sau de colegul său, ministrul delegat pentru buget. De aici au pornit şi nelămuririle opiniei publice, fie că este vorba de presă sau populaţie, fie de sindicatele şi asociaţiile patronale din sectoarele care acoperă tot lanţul de producţie şi comercializare. Cum era de aşteptat, discuţia a ajuns, rapid, şi în planul luptei politice, opozanţii actualei Puteri somându-i pe guvernanţi să-şi precizeze, clar şi de îndată, poziţia în legătură cu acest subiect, deosebit de sensibil, nu doar ca impact social, dar şi economic. Lucru pe care aceştia din urmă l-au şi încercat, mai... bâlbâit ieri, mai coerent şi ferm astăzi.

Încă de la constituirea sa, în programul de acţiune politică, Uniunea Social Liberală a introdus, la capitolul priorităţi, intenţia de a micşora TVA-ul la alimentele de bază, prima pe listă fiind pâinea. La scurt timp după preluarea guvernării, prim-ministrul Victor Ponta a anunţat hotărârea noii Puteri de a-şi asuma politic decizia de a onora, cât mai curând posibil, această foarte percutantă promisiune electorală, cu mare pondere în explicarea succeselor USL la alegerile din 2012... Ponta a conceput un proiect-pilot, de probare a impactului bugetar pe termen scurt, cu intenţie de punere în aplicare de la 1 iulie a.c., prin care, ca o primă fază a unui plan mai amplu, extins şi la alte alimente de larg consum, TVA-ul la pâine să fie micşorat la 9 % , de la 24 % cât este, la fel ca pentru aproape orice alt produs sau serviciu, în prezent. Bineînţeles că trebuie convinşi, în prealabil, partenerii din cadrul programelor de finanţare-creditare în care România este parte contractantă, în calitate de beneficiar-debitor. Este vorba, în speţă, în primul rând de Fondul Monetar Internaţional, care, se ştie, se opune (în mod tradiţional, programatic chiar) oricărei măsuri cu potenţial de risc bugetar. FMI şi-a exprimat deja, public şi fără echivoc, opinia că nu trebuie luate nici un fel de măsuri de relaxare fiscală, generală sau sectorială, atâta timp cât nu se identifică alte surse, compensatorii, care să garanteze atingerea cifrelor de relativ echilibru bugetar (de fapt: un deficit mult redus), convenite cu guvernul român. Pus în faţa acestor impuneri ale FMI, Victor Ponta a declarat, în numeroase ocazii, oficiale sau nu, că este (aproape...) sigur că va reuşi să convingă creditorii României, Fondul în principal, de faptul că nu numai că nu se va înregistra o diminuare a încasărilor la buget, dar, aşa cum demonstrează exemplele altor state care au aplicat, chiar în 2012, astfel de reduceri fiscale exact în ramurile cu evaziune exagerată, acest fenomen negativ, de infracţionalitate economică, s-a diminuat semnificativ, ceea ce s-a tradus prin încasări fiscale ce le-au depăşit, cu mult, pe cele anterioare reducerilor de taxe şi impozite. Asta speră şi îşi propune şi guvernul român: să aducă "la suprafaţă","la vedere", sumele imense din "zona neagră", a evaziunii fiscale, care, în domenil panificaţiei româneşti, sunt estimate, de către specialişti şi autorităţile competente, la halucinanta pondere de... 80 % din ceea ce ar trebui, legal, să ajungă în visteria statului! Este vorba despre tot lanţul economic, întreg ciclul de producţie şi desfacere, de la producţia şi achiziţia de cereale, trecând prin industria de morărit, apoi de prelucrare a materiei prime, în principal a făinei, pînă la comercializarea produsului finit. Adevărat record pe economie, nu alta, mai ceva ca-n cazul fierului vechi... Ca argument suplimentar, pentru "liniştirea creditorului FMI, prim-ministrul a mai menţionat şi provizioanele pe care guvernul preconizează să le constituie, până la 1 iulie, având ca surse atât perfecţionarea, eficientizarea colectării la bugetul naţional (s-a tot dat exemplul, deosebit de elocvent, al Portului Constanţa, în care evaziunea fiscală anuală este estimată la... 3-4 miliarde de euro anual, pe ansamblul economiei naţionale aceasta fiind considerată a depăşi 18 miliarde euro), cât şi identificarea unor posibile economii la unele capitole de cheltuieli publice.
Acestea au fost, în ultimele ore, coordonatele dicursurilor explicative ale principalilor actori români ai acestui prim demers de relaxare fiscală, venit după schimbarea puterii politice în România. Spre deosebire de ziua de ieri, când toată lumea, la nivelul responsabililor guvernamentali cel puţin, părea de-a dreptul... căzută din lună, când se crease impresia că (iarăşi) nu ştie stânga (prim-ministrului social-democrat, Victor Ponta, şi a ministrului bugetului de stat, Liviu Voinea, independent ca apartenenţă politică formală, dar propus şi susţinut de PSD) ce face dreapta (titularului portofoliului Finanţelor Publice, liberalul Daniel Chiţoiu, başca colegul său din Alianţa de Centru-Dreapta, conservatorul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii), astăzi membrii Executivului au vorbit (pe) aceeaşi limbă. Trebuie doar să i se traducă şi neînduplecatului FMI...




jooble.org