ARTHUR cel veșnic tânăr și deștept

ARTHUR cel veșnic tânăr și deștept(272)


Acum când toată lumea pare a fi înnebunit pe teme serioase, majore, ne putem liniști căutând să aflăm ce spun cei mai deștepți decât noi, filosofi cunoscuți și apeciați, deși acceptăm greu că alții sunt mai deștepți decât noi, care le știm pe toate.

De data asta am căutat să văd ce îndemnuri ne-a lăsat marele Arthur Schopenhauer renumitul filosof german influențat de Platon și de Kant.

El dezvoltă un punct de vedere original asupra fiziologiei percepției. Adică ne-ar fi nouă de folos acum învățăturile dumnealui.

Aflăm de la Schopenhauer că lumea exterioară există dacă este prezentă în conștiința omului doar dacă o percepem noi dacă avem chef, curiozitate sau doar vreun interes? Ce am putea înțelege din faptul că "oamenii nu-i ascultă pe cei care vorbesc prudent, ci pe cei care vorbesc mai tare". Să facem și noi la fel, să vorbim mai tare ca să fim ascultați, ca să fim înțeleși mai bine și mai ușor?! Toată viața m-am străduit să le spun celor mai tineri sau celor care s-au hotărât să mă asculte că atunci când nu știm ceva e bine să ascultăm specialiștii. Aceștia nu țipă niciodată și nici nu mai urmează, din păcate, cursuri de retorică. Marele filosof recunoaște însă că ascultându-i mai abitir pe cei care țipă punem o mare piedică în calea progresului. Proștii țipă și devin insistenți dornici de a ne atrage atenția cu nimicuri agasante.

Tot de la dânsul aflăm că "e mai ușor să nu ai încredere într-un prieten decât să fii înșelat de el". Știm că de multe ori prietenii ne înșeală așteptările asta fiind însă doar problema lor. Cum să nu am încredere în prietenul meu?! Ce înseamnă asta? Ce argumente am să pot justifica așa ceva? În cine să am mai multă încredere decât în prietenul meu? În dușmani? Unii ar zice că da. Dușmanii sunt consecvenți și e bine să rămână așa. Măcar îi știi. Prietenii oscilează, îi poți pierde ușor din te miri ce dintr-o mică bănuială. Pot deveni invidioși, ciudați, răutăcioși etc. Știți voi mai bine.

Ceva însă mă pune rău de tot pe gânduri și trebuie să vă mărturisesc. Marele Schopenhauer ne zice, ne îndeamnă, ne atrage atenția "să ne abținem să criticăm, fie și cu bună intenție, căci a răni pe cineva este ușor, iar a îndrepta e imposibil!" Mie îmi place să critic din dorința de a îndrepta lucrurile, de a obține progres împreună cu prietenii mei, cu frații mei, cu neamurile mele. M-am străduit să critic fapte, întâmplări nu oameni, nu pe cei care s-au dăruit să facă ceva bun și nu le iese. Dacă greșești pentru că așa ai vrut tu să faci nu meriți reproșuri, nu poți fi criticat. Analizăm împreună rezultatele faptelor și tragem concluzii folositoare pentru experiența tuturor. Nu mi-a ieșit întotdeauna sau așa cum am vrut eu aproape niciodată. Mereu s-au supărat pe mine prietenii mei. Le cer scuze și pe această cale mai ales acum când aflu de la Schopenhauer că a răni pe cineva este ușor a îndrepta e imposibil. E treaba lor ce vor face prietenii mei cei care m-au batjocorit fără motiv doar pentru că așa li s-a părut lor că se vor pune bine cu unul sau cu altul. Au luat țeapă. Nimeni nu te apreciază când află că ești lichea, când arăți lumii că ești canalie la comandă.

"Fericirea noastră depinde de ceea ce suntem, și nu de ceea ce destinul ne impune." Când ești filosof spui oamenilor lucruri interesante chiar dacă ești neamț și chiar dacă te-ai născut în 1788.

Ce fac astăzi filosofii noștri, pe unde umblă ei și cu ce se ocupă? Cunoașteți vreun filosof contemporan mai răsărit, mai demn de încredere?

Căscăm gura toată ziua la politicieni de parcă ei ar fi deștepții lumii! ARTHUR SCHOPENHAUER duce o viaţă lipsită de griji, dedicându-se filozofiei. Are studii neterminate de medicină şi ştiinţe ale naturii dar obţine titlul de doctor în filozofie cu Despre împătrita rădăcină a principiului raţiunii suficiente. Îi citeşte pe Platon şi Kant. După multe discuţii şi corespondenţe cu Goethe, publică Despre văz şi culori. Scrie o carte ca „o metodă de filozofare experimentată aici pentru prima dată şi care se diferenţiază complet de toate cele folosite până acum" Lumea ca voinţă şi reprezentare. Apoi Despre libertatea voinţei (premiată de Academia Norvegiană), Despre fundamentul moralei și Lumea ca voinţă şi reprezentare. Mai scrie Parerga şi Paralipomena, împreună cu Aforismele asupra înţelepciunii în viaţă care îi aduc celebritatea. Crede că în viitor va veni timpul să fie foarte apreciat. Moare la Frankfurt în vârstă de 72 de ani.

Foarte multe cărți semnate Arthur Schopenhauer le puteți găsi și pe la noi, în românește, desigur.

Vă recomand Arta de a avea întotdeauna dreptate! Eu o știu pe dinafară...




jooble.org