CARTEA NETERMINATĂ A LUI GHEORGHE MARTIN

CARTEA NETERMINATĂ A LUI GHEORGHE MARTIN(616)


Credeam, la un moment dat, că am reușit să înșel vigilența morții și să-i abat atenția de la ținta ei, nimeni altul decât bunul meu prieten Gheorghe Martin, dar nu a fost cu putință...Mi-a reproșat că am intervenit de prea multe ori pentru mine și acum e prea în scurt ca să mai poată face ceva...Ceea ce nu este adevărat. Am insistat. I-am cerut morții, cu care mă tachinez de la o vreme încoace, să ne lase măcar să terminăm cartea începută împreună. Eu autor, domnia sa subiect de roman.

Gheorghe Martin este unul dintre oamenii deosebiți pe care i-am cunoscut în activitatea mea de jurnalist. Eu zic că ei, oamenii buni, reprezintă bunul cel mai de preț cu care rămâne un jurnalist la capătul parcursului său profesional. În rest, după, doar cenușă! De acum încolo, va trebui, ca și în cazul lui Andrei Gheorghe, să mă obișnuiesc doar cu umbra lui…

De peste 7 ani de zile, omul acesta se lupta cu o boală necruțătoare! M-a impresionat până la lacrimi dârzenia cu care întâmpina, în fiecare zi, durerile trupești și pesimismul care prinsese deja rădăcini în sufletul său. În astfel de situații limită, când nu poți să îți ajuți cu nimic prietenul, te simți inutil! Am trăit prima dramă de acest fel cu tatăl meu.

Eu am fost cel cu ideea să scriem o carte împreună. M-am gândit că, având o motivație și o preocupare scriitoricească, îi deturnez atenția de la suferințele sale de zi cu zi. Cel puțin, la început, a fost entuziasmat! Eram și eu optimist, pentru că știu că Gheorghe Martin, domnul prefect, ducea întotdeauna la bun sfârșit lucrul început.

Gheorghe Martin a murit cum mor toți oamenii buni. Cu sufletul împăcat că a lăsat ceva în urma lui...Anul acesta este un an în doliu pentru mine. A murit Gheorghe Martin! Am mai pierdut încă un prieten bun! Un bun sfătuitor. Un înțelept…

O să îmi fie dor de șarmul lui personal. De vocea lui. De umorul lui. A fost un interlocutor de cursă lungă. Îi plăcea să discutăm despre politică. Când intram în biroul său, mă aborda direct. Spune-mi, domnule, ce părere ai de chestiunea cutare sau de cutare politician? Urma paharul cu suc de grapefruit și după aceea discuțiile la obiect.

Gheorghe Martin a fost un om activ. De aceea, atunci când problemele de sănătate s-au înmulțit, s-a retras discret din viața publică! Păcat de cartea neterminată a lui Gheorghe Martin! Poate o va termina singur după ce se va instala în grădinile lui Dumnezeu, care seamănă izbitor de bine cu grădinile de flori din curtea casei sale de la Techirghiol…

Regret nespus de mult dispariția sa, dar poate că, în cazul său special, moartea a venit ca o izbăvire...Dumnezeu să-l ierte!
 




jooble.org