CUM S-A FĂCUT DAN POEANĂ, DE LA IAȘI, FRATE CU SPORTUL DE PERFORMANȚĂ!

CUM S-A FĂCUT DAN POEANĂ, DE LA IAȘI, FRATE CU SPORTUL DE PERFORMANȚĂ! (3040)


În tinerețe, Dan Poeană a făcut gimnastică de performanță. A obținut rezultate deosebite și a intrat în istoria acestei discipline sportive. După retragerea din activitatea sportivă de performanță, încununată de foarte multe victorii, a continuat, punând în joc întreaga sa experiență, să ajute sportul românesc...

Despre un gimnast de renume național nu poți spune niciodată că s-a pensionat! Pasiunea pentru sport nu poate fi pensionată! E ca și cum i-ai spune celui dependent de oxigen că îi iei masca de pe figură! E ca și cum ai lăsa pădurea fără arborii care alcătuiesc plămânii săi...Un adevărat prăpăd! Ca în Australia. După momentul ultimei sale aterizări aproape perfecte pe salteaua competițională, Dan POEANĂ, fost mare campion la gimnastică, a rămas lipit de activitatea sportivă de performanță.

Îmi este greu să îmi imaginez cum i-ar sta lui Dan Poeană la coadă la un ghișeu de pensii...Parcă o aud pe o funcționară întrebându-l: “Ce meserie ați avut?” Și pe Dan răspunzându-i sec: “Campion al României!” În orice disciplină sportivă, campionul României ar trebui tratat ca un zeu și nu forțat să iasă la pensie! La palmaresul lui în sport și administrația sportivă, în America, Dan Poeană ar fi fost îmbrăcat în aur! Și, ținând cont de fizicul lui a la Piedone, ar fi avut ce încasa!

Între Dan POEANĂ și SPORT există o reciprocitate covârșitoare și o dependență exemplară. Nici una dintre părți nu își permite să încalce regulile nescrise ale unei frății pe viață! Ce frumos și maiestuos, ca la curțile regale, sună fraza înecată în lacrimi de fericire a lui Dan Poeană, cel mai iubit dintre ieșeni! Citez: “Sunt frate cu SPORTUL!” Frate până la moarte! Ca relație, între Dan Poeană și sportul de performanță s-a pus semnul egalității și transparenței. Dincolo de medalii, nu puține la număr, Dan Poeană a sacrificat totul pentru relația sa sfântâ cu SPORTUL și slujitorii săi! Nicăieri în România nu am întâlnit un om atât de destins, de parcă zici că s-a născut sub auspiciile cercurilot olimpice!

Inimos, bun organizator, gata de orice sacrificiu pentru binele sportului și al celor care îl înconjoară, grijuliu cu sportivii, pe care i-a prețuit exact ca un tată ocrotitor! Din sărăcia plină de spini a reușit de pe poziția sa, deloc de invidiat, de director la CSM Iași și vicepreşedinte al Federaţiei Române de Canotaj., să asigure condițiile necesare pentru ca toți sportivii să beneficieze de un climat corespunzător obținerii de noi performanțe. O viață dedicată sportului!

Mai există și astfel de oameni? Din fericire, DA! Ei asigură întotdeauna echilibrul în jurul lor, stabilitatea, pentru că nu este deloc ușor să te menții în rândurile din față în lumea sportivă! Dan Poeană a plusat cu toate calitățile sale deosebite. Se autointitula uneori: “Dresorul de cai cu mânere”! Dincolo de tehnică, ca și în viață, esența gimnasticii rămâne echilibrul. Fiind un sport individual, trebuie să știi să te controlezi, să-ți coordonezi de unul singur fiecare mișcare. În gimnastică, cea mai mică eroare te obligă să iei totul de la capăt! Ați văzut cât de dârz este un sportiv care practică gimnastica? Se întâmplă să mai și cadă...Se ridică, se șterge cu pudră de talc pe mâini, se concentrază cât poate de mult și se aruncă din nou, pregătit să reia exercițiul. Este de-a dreptul fantastică această secvență a ambiției unui sportiv care refuză să piardă competiția…

Pentru Dan Poeană, aparatele pe care a concurat reprezintă astăzi simple jucării. Marea lui dilemă, ca și a noastră, rămâne viața...Chiar dacă a ajuns la vârsta pensionării, va continua să ajute după puterile lui sportul ieșean...Din punctul meu de vedere, se poate considera un om fericit. Are prieteni în toată țara și afară, nepoței simpatici, foarte mulți fini etc. Aceasta este comoara lui Dan Poeană!




jooble.org