Revoltă, revoluție sau lovitură de stat

Revoltă, revoluție sau lovitură de stat(412)


Am putea spune că au fost de toate.

Fără revoltă nu ar fi fost nimic. Când te superi pe șefu', pe autorități, pe comandant și nu mai ești de unul singur, revolta e cea mai la îndemână să îți arăți nemulțumirea, cu toate riscurile pe care ți le asumi. Știi că imediat o să o iei pe coajă dar nu mai suporți, așa nu se mai poate. Revolta are farmecul ei, simți că ai făcut și tu ceva deși ești conștient că nu se schimbă nimic, te răcorești tu față de tine dacă scapi viu, știind că revolta nu aduce nimic bun și are sfârșit previzibil. Cum începe așa se termină, adică prost.

Revoluția are mereu nevoie de o revoltă sau chiar de mai multe în mai multe locuri.

Revoluția, pasul superior care poate urma, are, din fericire, un singur scop, să schimbe regimul devenit insuportabil cu unul probabil mai bun dar în orice caz altfel decât cel actual. Protestanții se organizează și ocupă forțat tot felul de puncte importante ce trebuie înlocuite cu alți oameni de cele mai multe ori cunoscuți acolo pe loc.

Revoluția devine violentă pentru că administrația luată prin surprindere reacționează fără vreun plan și fără experiență în astfel de situații. Putând da ordine idioate chiar se folosește de ele și pe ici pe colo face exces de zel omorând oameni nevinovați care doar protestează pentru că altfel nu se mai poate iar de obicei protestele lor sunt pașnice, fără arme. Forțele de ordine, poliția, trupele de securitate și de pază, armata nu știu ce să facă în astfel de situații, se comportă ciudat, reacționează uneori cu emoții, cu spaimă și cu frică de executarea unor ordine scăpate de sub control, membrii acestora fiind puși în situația tare nelalocul ei de a trage în semenii și în frații lor.

După câteva ezitări "Armata e cu Noi" trupele de securitate pun armele la rastel dintr-un ordin foarte deștept și astfel Revoluția se transformă într-o lovitură de stat militară.

În astfel de momente apar peste tot și provocatorii și profitorii și membrii mărunți ai securiștilor care în mod obișnuit își duc activitatea printre noi și nu au cum să lipsească acum în astfel de momente ei fiind pregătiți pentru activități diversioniste. Cu toții am văzut indivizi car trăgeau cu armele pe ascuns ucigând oameni nevinovați pentru a mări panica, pentru a pregăti preluarea puterii de către unii sau alții mai buni sau mai răi.

Dacă la început mor 200 de inși după fuga lui Ceaușescu și după preluarea puterii de către "emanați" sunt uciși peste 800 de oameni lucru greu de înțeles și de suportat. Pe cine mai deranjau acum protestanții, revoluționarii?! Să nu uităm că se striga în continuare "jos comunismul" iar acum luau puterea tot niște foști comuniști.

 

Au trecut 30 de ani iar noi încă nu știm adevărul. Nimeni nu vorbește răspicat. Multora încă le este frică.

Tot primii revoluționari care au scăpat cu viață, uneori și ei se miră că au scăpat, mai zic cum au ieșit ei în stradă fără să îi îndemne nimeni.

Cine a tras prima dată în oameni la Timișoara pentru că armata încă nu venise iar securiștii umblau cu ochiul și timpanul? Să fi fost spioni unguri care nu ne iubesc și vor să ne ia Transilvania ca și cum ar fi fost a lor vreodată?!

Să fi fost provocatori ruși care tot veneau în vizită atrași de vremea care încă era frumoasă iar România părea că este a nimănui?! Și complotiștii de toate spețele și marii sau micii aranjori internaționali dornici să miște lumea după bunul lor plac s-au împiedicat de prezența revoluționarilor români. Aceștia, gata de orice sacrificiu pentru ca România să rămână a noastră și neînduplecați și-au sacrificat viețile pentru ca împreună să mergem spre o viață mai bună, mai lipsită de griji, alături de țările civilizate.

Revoluția română a fost făcută cu cinste și cu onoare de acei români care au ieșit în stradă curajoși, neînfricați.

Cinste lor!

"Să nu dea Dumnezeu cel sfânt, Să vrem noi sânge, nu pământ! Când nu vom mai putea răbda,

Când foamea ne va răscula, Hristoși să fiți, nu veți scăpa Nici în mormânt! "




jooble.org