Prim-ministrul Mihai Tudose a cerut, la începutul şedinţei de Guvern, explicaţii de la Ministrul Agriculturii privind dublul standard la produsele alimentare.
"Chiar suntem cetăţeni de mâna a doua?", a afirmat acesta.
Ca răspuns, ministrul Agriculturii a afirmat că a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, studiul comparativ, rezultatul fiind transmis şi către Comisia Europeană.
"Nu avem o normă juridică pentru abordarea acestei tematici. Am informat populaţia, am transmis datele la toţi europarlamentarii. Din nefericirea nu am reuşit să prezentăm în detaliu aceste lucruri neavând o normă juridică. Nu putem da numele comerciantului şi producătorului pentru că am putea avea conflicte juridice care ar putea să coste", a mai afirmat Petre Daea.
În replică, Mihai Tudose a afirmat: "Sau măcar un cadru legislativ care să ne permită să spunem cetăţenilor cine ne consideră o ţară de mâna a doua".
Ministrul Agriculturii Petre Daea a prezentat miercuri rezultatele raportului privind despre dublul standard al alimentelor. Acesta a spus că n poate să facă o comparație pentru că nu s-au analizat acelaşi produs de la acelaşi producător. " 9 alimente din 29 analizate sunt diferite faţă de ţările din Vest", a spus acesta, adăugând că este vorba de diferenţe calorice la parizerul de porc, la conserve de peşte.
Lista produselor cu dublu standard
1. Pate de porc: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
2. Conservă de peşte: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
3. Cârnaţi pentru grătar: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
4. Pate de ficat: diferenţa între produsul din România şi cel din Cehia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
5. Bacon cuburi: diferenţa între produsul din România şi cel din Belgia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
6. Şuncă de porc: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
7. Conservă macrou: diferenţa între produsul din România şi cel din Franţa în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
8. Conservă hering: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
9. Conservă macrou: diferenţa între cantitatea de peşte disponibilă în conservă