LA GENERALUL OPREA, ACASĂ, ȘEFII SERVICIILOR SPECIALE FRECAU PUNTEA!(4691)

Denunțătorul și groparul au devenit două personaje centrale legate între ele prin diverse forme de comunicare, idealuri, dacă le putem numi așa, orizont comun.

Denunțătorul și groparul fac efectiv parte din viața noastră. Sunt prezenți peste tot. Primul a fost reintegrat în societate, scos la suprafață, precum un cetățean turmentat căzut în fântână.

Ani de zile, denunțătorul ne-a pândit din întunericul instalat peste tot, ca un cancer generalizat.

Fiind stare de urgență, denunțătorii, informatorii de ieri, au rechiziționat birourile clanurilor de șobolani, unde s-au instalat fără preaviz sau alte chestiuni de genul ăsta.

A fost declarată starea de război îndreptată împotriva tuturor libertăților!

Denunțătorul de astăzi reprezintă formula de transparență a informatorului de ieri al Securității.

Ieri, bănuiam. Astăzi, știm cu certitudine cine ne-a turnat.

Uneori, ca un paradox, denunțătorul și cel denunțat așteaptă la același rând matinal ca să intre la DNA! Ca un semn al egalității în drepturi, amândoi trebuie să prezinte buletinul de identitate la intrare.

Pentru denunțător, o simplă formalitate, pentru că el este deja cunoscut și familiarizat cu instituția care urmează să prelucreze rezultatul finit al spiritului său patriotic și obștesc.

Pentru că, nu-i așa, denunțătorul este un personaj răscolit de remușcări, un cetățean cu conștiință și mult simț civic, nu ca unul interesat de propria-i piele, cum este văzut din exterior.

Ca și în trecutul nu prea îndepărtat, denunțătorul de astăzi, informatorul de ieri, contribuie la asanarea societății.

El toarnă pentru o societate mai bună. Nu acesta este idealul nostru suprem?

Bun instrumentist, dă pe goarnă pe oricine și oricum, fiind foarte îngrijit când se află în exercițiul funcțiunii.

Îi lipsesc doar câteva fapte de vitejie, e o chestiune de zile, și, în curând, va fi declarat erou!

Dar un erou cu identitate și conturile nealterate, nu necunoscut, precum cel de pe pietrele funerare...

Groparul a trecut cu bine testul “Doi îngroapă, trei dezgroapă” și continuă să fie util în toate domeniile de activitate.

La noi, există un oarecare echilibru între ceea ce se îngroapă și ceea ce se dezgroapă.

În prezent, funcționează o organizare de șantier, având ca obiectiv dezgroparea alegerilor prezidențiale din 2009, echivalentă, în opinia mea, cu dezgroparea morților, pentru că tot nu o să se rezolve nimic...

Cât timp morții, între ghilimele fie spus, sunt încă vii și sunt plasați în continuare pe funcții importante de conducere, tot ceea ce se întâmplă acum e doar o pierdere de timp.

Chiar dacă se vorbește despre existența unei mari fraude electorale...

Au îngropat unii flota, vorba aia, și acum fac pe “lupii moraliști”!

Ca să joci într-un asemenea rol, trebuie să ai un tupeu fără menajamente, un tupeu feroce!

După ce a adus țara într-un picior de lemn, Traian Băsescu joacă rolul lui Ion Creangă. Se ține de povești.

Nu știu alții cum sunt, își începe domnia sa povestirea, dar eu habar nu am de nimic în legătură cu scopul și durata alegerilor prezidențiale din anul 2009!

Desigur, cum se spune la țară, cei adunați în casa lui Oprea fuseseră convocați la o clacă!

Dumnealor vroiau să construiască România din chirpici!

Nu vi se pare ciudat că, cu mult înainte de anul 2009, în ce privește construcția României din chirpici, găsim aceiași voluntari angrenați în sistemul pasei cu schimb de locuri?

Citez: Kovesi, Oprea, Coldea etc., toți, și astăzi, plasați în funcții importante de conducere!

Păi, dacă nu știi de ei, ca președinte, ești pierdut!

Care ar fi, de pildă, consecințele unei asemenea stări de brambureală pe o navă de mare tonaj aflată în marș?

Adică, zic, cu posturile principale părăsite și cu echipajul de bază jucând poker în sala de mese!

Deduc, deci, că, la generalul Oprea, în casă, șefii serviciilor speciale frecau puntea!