DEZAMĂGIRILE DE CROCODIL ALE DOMNULUI DRAGNEA

DEZAMĂGIRILE DE CROCODIL ALE DOMNULUI DRAGNEA(1973)


Suntem țara lui Caragiale și chestia asta ne domină tot timpul prin diverse situații și personaje de culoare precum birjarul, flașnetarul, politicianul de doi lei, ba pe-a mamei dumneavoastră, gargaragiul, cetățeanul turmentat de-a binelea, mațe fripte, coate goale, Mița Baston și zâmbetul jovial al moftangiului.

Ca mentalitate, în materie de apucături, obiceiuri și farse, nu s-au schimbat prea multe, ceea ce demonstrează că, la noi, năravul din fire nu are lecuire...

Cu o excepție. Papagalul frumos colorat și vorbăreț, care și-a schimbat unele obiceiuri strămoșești. Acum, nu se mai vând bilete de papagal, ci rapoarte frumos colorate, dar cu mult conținut și fără finalitate!

Când vrei să pui capac unei probleme care te încurcă rău de tot, mai ales atunci când te presează opinia publică, pe de o parte, și sistemul, pe de altă parte, faci la repezeală un raport. Bineînțeles, un raport de raport vesel și alambicat din care lumea să înțeleagă una și concluzia finală să nu aibe nici o legătură cu ceea ce a priceput ea din cuprins.

Cum s-a încheiat povestea cu flota? Cu un raport de zile mari care a îngropat totul!

Dacă nu se face un raport, după bilețelele de papagal de altădată, atunci, sigur, se înființează o nouă comisie, ca în cazul stării de fapt din SRI. Comisie după comisie.

Un astfel de raport de papagal ne-a prezentat ministrul Justiției, care a ținut să marcheze data de 1 aprilie, ziua păcălelilor, prilej de noi nebunii!

Bun raportul, zic unii, ridicându-l în slăvi, dar păcat că a fost prezentat în burduf de câine! Ca mai toate rapoartele cu un final neașteptat. Dacă până și pe Tudorel îl bușea râsul cu cât se apropia de finalul raportului său, ca și cum cineva i-ar fi presărat pe fiecare filă praf de strănutat!

Cât timp a citit raportul cu pricina, ministrul Justiției părea pus pe șotii cu ochii lui jucăuși. Ca la slănină și la făină, cu unul citea și cu celălalt ne privea...

Fiind singurul care cunoștea deznodământul care avea să fie la finalul celor 19 pagini de raport, râdea pe sub mustață, aia falsă, bucurându-se ca un copil mândru de fapta sa. Cum să nu te bucuri când vezi în fața ta atâția fraieri, așteptând cu gura căscată niște măsuri disciplinare concrete și nu tânguieli și bocete pe tema oportunităților lui pește, că altfel nu le pot califica!

Cine erau pentru domnul ministru fraierii? Noi, ziariștii, constrânși să înghițim prelegerea domniei sale despre nimic, cu date și concluzii pe care le-am întâlnit și în raportul de la Curtea Constituțională!

Noi, credulii, ăștia care am pus botul la coincidențele invocate de domnul ministru, inclusiv pe tema vizitei spontane a ambasadorului SUA la sediul Ministerului Justiției!

Noi, toți cei care am crezut în respectarea Constituției, pentru că ăsta este miezul problemei, indiferent că la capătul ei se află Kovesi sau oricine altcineva.

Chiar obsesia națiunii. Nu poți să vorbești despre grave încălcări ale Constituției, după care, în final, să te ascunzi după scuzele invocate în numele oportunității! Repet, nu persoana contează, ci fapta, care, într-o manieră dramatică, se repetă nemăsurat și sfidător la anumite nivele ale Puterii!

Chestia asta cu oportunitatea sancționării șefei DNA a plecat de la domnul Dragnea, oscilant tot timpul pe acest subiect! Acum, chipurile, e dezamăgit!

Precum lacrimile, dezamăgirile de crocodil ale domnului Dragnea... Cui folosesc?

Poate, nu peste mult timp, domniei sale!

Deocamdată, și-a mai atras, pe lângă Victor Ponta, încă un critic vehemetn, pe Adrian Năstase...




jooble.org