Zahanaua roșie a lui Serghei Niculescu-Mizil(20639)

  Uneori, destinul unor oameni poate fi decis la mantinelă, între o ciorbă de perișoare și o limbă cu măsline - în cazul intelectualilor - sau între două aperitive sărăcăcioase, în cazul exponenților clasei mijlocii. Pe Serghei Niculescu-Mizil și Sorin Ovidiu Bălan, deși s-au cunoscut târziu, în noapte, în culise la o emisiune tv de scandal, i-a mânat multă vreme din urmă un ideal comun. Reinstaurarea comunismului pe structura unei zahanale roșii, având ca fundament al noului materialism dialectic, nu secera şi ciocanul, ci organele prelucrate la grătar cu garnitură din noile teze. În materie de politică și delicatese, e o premieră. La zahanaua roșie a lui Serghei, se servesc organe competente la grătar, ceea ce pe vremuri era de neconceput! Organul dicta cu pulanul! Așa au apărut diverse specialități culinare pe bază de pulan. Într-o zi, un client a comandat friptură de mistreț, dar, din nefericire pentru cel în cauză, produsul lipsea cu desăvârșire. Atunci, a fost chemat un milițian, care, cu pulanul din dotare, l-a caftit bine pe un iepuraș până când a mărturisit că este mistreț! La zahanaua roșie a lui Serghei, puteți servi cu încredere cele mai fragede fripturi de pe Litoral, chiar dacă milițianul a fost scos din schemă pentru exces de zel. Revin la meniul de cadre din vechiul nomenclator. În primul eșalon de cadre, în ordinea de pe grătar, sunt momițele. Urmează creierul de activist cu surprize. Față de trecut, au acces la organe toate clasele sociale cu plătitori de taxe de grătar. De fapt, așa a fost gândită zahanaua roșie. Să poată intra și bogătanul, care se poate lupta cu un cap de vițel, dar și cetățeanul obișnuit, ăla fără fițe. Fără îndoială, într-o ierarhie improvizată, Serghei este ideologul zahanalei roșii, dovadă băile de mulțime la care este supus direct și spontan pe terasă. Aproape că este târât în stradă de admiratorii săi, dornici, evident, să-l ia acasă, dar, în final, se mulțumesc şi cu o fotografie în colectiv sub cerul liber, alături de idolul lor. Alte forme de manifestare excentrică - ciupitul de părțile moi, bobârnace, lapte gros, trasul de lănțișorul de aur al ideologului, bâza americană, nu te supăra, frate! La capitolul notorietate, Serghei l-a depășit net pe Decebal Făgădău, primarul Constanței, pe care, într-o seară, nu l-a recunoscut nimeni pe stradă, ochii plânși să mi-i vadă… Din această cauză, pe motiv că nu are legitimație, Serghei s-ar putea să fie expulzat cât de curând, pentru că primarului nu-i place concurența la trei ace… Dezinvolt, bun de gură, actor care și-a greşit cariera, mai ales că seamănă cu Fernandel, Serghei socializează simplu și firesc, ca de la trecător la trecător, cu strada. Chiar și cu primarul Făgădău, care își bagă iute capul între umeri, ca să nu vadă mizeria din jurul său...Serghei se fotografiază cu toată lumea, fără să polueze, după care îi invită în zahanaua sa la un pahar de vin. Zahanaua roșie are și o secție universitară condusă de Sorin Ovidu Bălan, doctor docent în limbă cu măsline, autoritate recunoscută după studiile făcute la Sorbona. El este inventatorul copitei de vită, după un caft la Brăila, fără de care ciorba de burtă devine apă de ploaie...Alte merite ale lui Bălan. După modelul neghinei, a separat tarhonul de mușețel, știe ca nimeni altul să gătească puiul de securist la sticlă, ghicește în boabe de piper etc. Aflat într-o dispută de idei pe teme gastronomice, l-a eliminat din acționariatul zahanalei roșii pe George Byblos, care a cedat acțiunile după ce i s-a pus în față o farfurie plină cu cartofi prăjiți cu mujdei de usturoi și mămăligă. A fost o lecție de autentic patriotism din partea lui Bălan, susținător, de mic copil, al bucătăriei tradiționale românești. De altfel, fizicul său vorbește de la sine.

Dacă vreți să vă convingeți că tot ce am spus aici nu este rodul imaginaţiei, ci pura realitate, treceți pragul zahanalei “La 2 Vagabonzi”, din Constanța, plasată la 50 de metri de lupoaică, pe aleea spre Piața Ovidiu.

Dar şi mai simplu, vă orientaţi după vocea lui Serghei sau a lui Bălan, că se aud de departe.