Virusul „Cotroceni” se ia la creier şi atacă caracterul

Virusul „Cotroceni” se ia la creier şi atacă caracterul(1297)


    Ca să nu distrugă Palatul Cotroceni cu eventuale indicaţii preţioase de modificare a interioarelor sau exteriorului, Nicolae Ceauşescu a fost minţit de câţiva specialişti care şi-au asumat riscul de a-şi pierde inclusiv libertatea pentru asta. I-au spus că în pereţii, dar mai ales în lemnăria palatului, s-au cuibărit niscai microorganisme, mici dar fatale, pentru care nu există leac să le combată. Laş ca orice dictator, Ceauşescu a pus botul şi nu a călcat niciodată prin Palatul Cotroceni, speriat de ucigaşii minuscului din pereţi.

    După mutarea „Instituţiei prezidenţiale” la Cotroceni însă, am putut constata că minciuna specialiştilor din vremea lui Ceauşescu, nu era chiar minciună. Că ea avea un mic sâmbure de adevăr. În Cotroceni există un virus, sau bacterie, sau ciupercă, sau ce dracu o fi, care atacă grav creierul preşedinţilor care se instalează acolo. Ce-i drept, nu este mortal. Virusul atacă pe nesimţite şi provoacă tulburări grave de caracter. Bolnavul lovit de el minte cu nonşalanţă, neagă realitatea, neagă cu seninătate afirmaţiile pe care le-a făcut cu puţin timp înainte. Un alt simptom grav este acela că-i crede proşti pe cei din jur, gata să îl asculte şi să îl creadă.

     Şi nu este vorba doar de acum, când am descoperit că dezinfectantul cu care ar trebui să se combată aceste infecţii este doar apă de ploaie, la preţ de mercur. Povestea este mai veche.
În vremea celui de-al doilea mandat al său, Ion Iliescu, nevoit să-l primească pe Regele Mihai în ţară, dar şi liniştit că acesta nu mai reprezintă un pericol care să se abată asupra lui, a rostit o frază memorabilă, ca să dreagă busuiocul: „Conducerea de atunci a României, nu i-a permis regelui să intre în ţară”. După care a râs, cu acel râs pe care îl afişa la televizor când încă pe străzi mai mureau oameni. 

   Clar, nea Nelu fusese lovit de virusul „Cotroceni”. Păi cine era atunci preşedinte la primul mandat, adică autoritatea care a ordonat ca Regele Mihai să fie întors de la aeroport, sau interceptat pe autostrada spre Piteşti, făcut pachet şi urcat în avion? Unul, Ion Iliescu, de loc din Olteniţa, care nu avea nici o legătură cu Ion Iliescu, preşedinte la al doilea mandat, care rostea aceste cuvinte. Nici o legătură. Doar că erau una şi aceeaşi persoană.
Nici Traian Băsescu nu a scăpat. Ba, putem spune că pe el l-a atins mai rău. Pentru că se pare că virusul prinde mai bine pe cei care deja sunt zdruncinaţi la cap. Pe data de17 aprilie 2007, când se punea pentru prima oară problema suspendării sale din funcţia de preşedinte, Băsescu rostea cu convingere: „ Daca Parlamentul va vota suspendarea mea din functie, imi voi da demisia în maximum cinci minute". După cinci minute însă de la suspendare, a rostit cu şi mai mare convingere: „Nu îmi voi prezenta demisia”. Sau celebrele de-acum îndemnuri, la al doilea referendum pentru demiterea din funcţie: „Îndemn oamenii să meargă la vot”. Pentru ca după numai o zi să strige disperat: „Nu mergeţi să votaţi”. Pentru că dacă s-ar fi întrunit numărul de jumătate plus unu din totalul alegătorilor, Băsescu pleca acasă, sau la puşcărie.

    Mai nou, ce ne-a fost dat să vedem. Nici Johannis nu a scăpat de atacul virusului. E drept că la el s-a manifestat la mai mult de un an de când a ocupat Cotroceniul. Dar aşa e la ardeleni. Mai încet. La instalare, Johannis a declarat cu convingere: „Aş vrea să am un guvern, pe care să-l numesc „guvernul meu”. A venit tragedia de la „Colectiv”. A plecat Ponta şi Johannis a rostit de la tribuna pe care scrie „Preşedintele României”: „Îl desemnez în calitate de prim-ministru pe domnul Dacian Cioloş”! Bravo! Lucru bine făcut, aşa cum a promis în campanie. Numai că gaşca lui Cioloş, de unde venise pe cai albi, ca salvatoare a naţiei, a dat-o în bară glorios la toate capitolele. Nici măcar cârpelile de operetă, cum ar fi remanierea unor miniştri, nu mai prostesc pe nimeni.
    Atunci Johannis, atins şi el la creier de virusul „Cotroceni”, a declarat cu vocea lui ticăită: „Nu este guvernul meu. Este guvernul României”. Pe bune? Şi care Românie l-a desemnat? Guvernul României este atunci când au loc alegeri şi când majoritatea aleasă de popor alcătuieşte guvernul. Când guvernul este numit de cineva, se cheamă că acel guvern este al acelui cineva care l-a numit. În speţă, al dumneavoastră, domnule Johannis. Dar virusul nu vă permite să înţelegeţi asta.

Văzând acestea toate, ne punem firesc o întrebare: Există leac pentru virusul acesta? Sau suntem condamnaţi ca oricine ar veni la Cotroceni să înceapă să vorbească aiurea, considerându-ne pe noi proşti?

Desigur că există. Şi este la îndemâna noastră. Se cheamă vot.

Şi se administrează pacientului direct în bot. 




jooble.org