Lansare de carte la Biblioteca judeţeană: Lumina îndepărtată a fluviului

Lansare de carte la Biblioteca judeţeană: Lumina îndepărtată a fluviului(708)


         Vara trecută, în nenumăratele drumuri făcute la editura Ex Ponto pe când pregăteam pentru tipar o antologie de poezie, deja vorbesc la trecut deşi pe atunci mi se părea că timpul se scurgre cu mişcări lente, chiar soarele-l auzeam cum trosneşte în lănci leneşe de ardezie prin văzduhul despre care n-ar fi fost nimic de povestit, am depănat deseori gânduri legate despre ce tocmai lucram fiecare. Şi n-au fost puţine dăţile când mi-a spus: ,,Măi, astă noapte am scris până târziu. Cartea e terminată dar cred că îi mai trebuie, pe ici-colo, o frăgezieme sau o asprime simbolică în vorbă gata să nască alte nelinişti în unele tablouri de final ale unor povestiri“. Mi-am amintit atunci de o afirmaţie a lui Egdar Alan Poe anume, că proza o scrii cu gândul la ultima frază cu care vrei să închei. Aşa am aflat, printre altele, cum un drum îşi povesteşte viaţa, cât a fost el de pătruns de gândirea oamenilor, cum viaţa lor a devenit hrana lui zilnică în timp ce unii dispăreau din sat nu se ştie unde. La început s-a crezut că un fulger de huilă, în urma unei ploi care parcă îi adulmecase îi purtase mai întâi pe uliţi, apoi cu tot cu plug prin pământul negru încât sătenii n-au mai îndrăznit să iasă în curţi de teama marilor uneltiri ale unor forţe malefice pe care nu şi le puteau explica. Dar vorba zbura noaptea, când toate obloanele erau deschise. Ce se zvonea că s-ar petrece sau unde dispăreau urmele de melci din curtea celor despre care nimeni nu mai ştia nimic? Nici eu nu ştiu. Dar putem afla fiind prezenţi azi, la ora 16, în aula bibliotecii judeţene la o sesiune de autografe prilejuită de lansarea romanului Lumina îndepărtată a fluviului, al cărui autor este binecunoscutul prozator şi redactorul şef al revistei Ex Ponto, Ovidiu Dunăreanu. 




jooble.org