VERGIL CHIȚAC NU ESTE PROST (el nu poate şi nici nu vrea să câştige alegerile pentru Primăria Constanța)

VERGIL CHIȚAC NU ESTE PROST (el nu poate şi nici nu vrea să câştige alegerile pentru Primăria Constanța)(1980)


Nici nu au intrat în vigoare prevederile O.U. nr. 52/ din 11 februarie 2016 privind programul campaniei electorale din anul în curs, că unii dintre candidați s-au şi repezit ca găina la muci, furând startul, crezând că cine fură mai mult ajunge primarul municipiului. Doi dintre aceştia sunt Vergil Chitac şi celălalt.

După halul în care se mişcă, vorbeşte şi nu face nimic, mi se pare evident că cel ales de PNL-ul local să acceadă la înalta funcție de Primar al municipiului nu îşi doreşte deloc acest lucru, dimpotrivă, scopurile sale fiind cu totul şi cu totul altele, aparente, dar, totuşi, vizibile de pe clădirea... Parlamentului României.

Să stăm, să arătăm, să judecăm şi să comentăm, ordinea argumentelor fiind absolut aleatorie!
Graba cu care contraamiralul şi rectorul Vergil Chițac şi-a cerut retragerea din cadrul M.Ap.N. şi intrarea pe uşa de urgență a politicii locale par a fi un blat ordinar sau, dacă vreți, extra-ordinar, cu atât mai mult cu cât protagonistul este virgin în materie de cunoştințe şi relații politice. Vergil Chițac comite nu numai o gravă confuzie, ci şi o enormă prostie, dacă ar crede că civilii răspund la ordine şi comenzi ca militarii.

Este inexplicabil de ce candidatul Vergil Chițac şi-a ales o echipă de campanie din provincie, când, în Constanța, există jurnalişti, sociologi, specialişti în PR şi profesionişti în campanii electorale mult mai experimentați.
Doar câteva exemple, care susțin nedumerirea de mai sus. Strategia de campanie este prăfuită, previzibilă şi, deci, amatoricească. 

Să-l scoți pe candidat în mijlocul unei „mulțimi” de câteva babe ştirbe şi speriate, dintre care una îl declară „vestitorul primăverii” constănțene, mi se pare infantil, stupid şi ilar (dacă memoria nu îmi joacă vreo festă, până şi Agamiță Dandanache, cu toți clopoțeii lui, a avut o campanie şi susțineri mult mai reuşite, chiar dacă retardatul era numit... de la Centru.

Să postezi pe facebook opinii infantile de politică externă a României, despre conflictele din Irak, Afganistan, Siria şi alte baliverne specifice unui comentator de politică internațională, țin mai degrabă de preocupările unui candidat pentru Cotroceni, decât cele ale unui pretendent la Casa Albă municipală.

Să ieşi pe sticla unei televiziuni naționale şi să vorbeşti despre „Dosarul Flota”, arătând cu stiletul de contraamiral către binefăcătorul Traian Băsescu, ține nu numai de obsesia bolnavă a Antenelor lui Gadea & Co., dar şi de neputința şi nepriceperea lui Vergil Chițac & P.N.L. de a aborda problemele reale ale Constanței, de necunoaşterea oamenilor şi a problemelor acestora.

Vergil Chițac este extrem de conştient că maşina de vot a monstruosului, ticălosului şi penalului P.S.D. este mult mai perfecționată decât cea a amărâtului, ticălosului şi penalului P.N.L., el ştiind că „ai lor pot, au furat, fură şi vor fura mai mult decât pot, au furat, fură şi vor fura ai noştri!”.

Militar fiind, este imposibil ca, de-a lungul timpului, dar nu în uniformă militară (!) Vergil Chițac să nu fi urmărit „actualitatea locală” ca să fi înțeles că P.N.L.-ul local este o gloabă ținută în grajdul sediului din strada Mircea cel Bătrân şi călărită, din când în când şi la nevoie, de balaurii din P.S.D., astfel că niciun jăratic nu o mai (re)vigorează… într-un viitor apropiat.

Faptul că, în ultimii 16 ani, peneliştii nu au vrut, nu au putut sau nici nu au avut de unde să scoată la încălzire un jucător pentru prima echipă, sunt dovezi incontestabile că ei şi-au atrofiat până la dispariție potența de a-şi susține propriul candidat la șefia municipiului. Aşa pățesc cei fără coloană vertebrală, cei care îşi trădează principiile şi se mulțumesc cu resturile de la ospățul bogaților. Ei se numesc „căcărăi”.

În acest context, Vergil Chițac ştie cine „a tăiat pachetul de cărți”, nu prea cunoaşte regulile jocului, este conştient de valoarea cărților primite (nu deține niciun as!) şi ar risca enorm să încerce să joace la cacealma.
Dacă la toate acestea se mai adaugă înțelegerile subtile de afaceri de culise ale „greilor” din diferite domenii, cei care îl mint că îl susțin şi se fac că aruncă cu euroii în stânga şi mai puțin în dreapta, chestiuni mai mult sau mai puțin ştiute de fostul militar, este clar pentru acesta că şansele îi sunt drastic diminuate, chiar inexistente.
Și atunci, ce-i de făcut? Militar, nu… Primar, nu...
Măcar deputat sau senator! Că aşa-i în politică: mult se câştigă, puțin se pierde, totul se negociază şi se transformă!

P.S. - Mai nou, aflu că domnu’ Vergil se declară ca fiind mai degrabă un reprezentant al societății civile, decât un ticălos al politicii din spațiul dintre actualul Spital de Oameni Fericiți de la Palazu şi fostul Spital de boli venerice de la Agigea. Cam cum se potrivește asta cu debarcarea din Normandia numai el ştie. Adică, înstelatul fără flotilă provine din rândurile Armatei, este susținut de un partid politic, dar se declară virgin şi reprezentant al civililor!
Măi să fie, chiar aşa, domnu’ Vergil, începem să ne miştocărim? Nu vrei să vezi dacă am tescovină la genunchiul drept? Că de stânga eşichierului politic mi-e foarte scârbă.
 




jooble.org