CAMARILA DE LA „OVIDIUS” CIORDEŞTE DIN BANII UNIVERSITĂŢII ŞI AI UE

CAMARILA DE LA „OVIDIUS” CIORDEŞTE DIN BANII UNIVERSITĂŢII ŞI AI UE(7797)


La Universitatea „Ovidius”, sintagma pe care o tot auzim, despre profesorii, inclusiv universitarii, care îşi duc traiul greu, pentru că slariile sunt mici, necorespunzătoare în nici un caz cu valoarea şi volumul muncii pe care o fac, nu este tocmai valabilă. Sau, dacă vreţi, este valabilă numai pentru fraieri, adică pentru majoritatea cadrelor didactice de la UOC, care îşi fac datoria cinstit şi care nu fac parte din camarila care a pus mâna pe instituţia de învăţământ superior şi care o stoarce de bani ca pe o lămâie. Pe principiul: „nu ai cum să umbli cu mierea, fără să te lingi şi tu pe degete”, nu există mişcare de lovele în universitate fără ca gaşca lui Rugină să nu se înfrunpte din ea.

După cum veţi vedea, linsul acesta pe degete după umblatul cu mierea UOC, lasă urme. Urme nu în nivelul glicemiei pofticioşilor, ci direct în declaraţiile de avere.

PROIECTUL ŞTIINŢIFIC „SIFONAREA BANILOR ÎN FOLOSUL NOSTRU”

Ca la orice instituţie de învăţământ superior care îşi respectă blazonul, şi la UOC cercetarea este la mare preţ. „La mare preţ”, nu numai la figurat, ci şi la propriu. Cei care sunt implicaţi în această activitate, pot pleca acasă într-o lună de stors creierii în cadrul activităţii de cercetare chiar şi cu câteva mii de euro bune în buzunar, pe lângă leafă. Nici „Ovidius” nu face excepţie. Universitatea se află la malul mării. Deci, ce altceva s-ar putea cerceta mai bine decât… malul mării.

14 februarie 2015, adică în urmă cu un an. Este ziua fericită în care li se dă savanţilor de la „Ovidius” posibilitatea de a-şi etala valoare internaţională. În acea zi memorabilă, se semnează proiectul de cercetare intitulat: „Amenajarea spațiului maritim în zone transfrontaliere din Marea Neagră – România, Bulgaria” . Minunăţie de intenţie. Minunăţie de proiect. Să studiezi valurile din Marea Neagră şi să le asculţi cântecul care sună deopotrivă în româneşte şi în bulgăreşte. Asta da, ştiinţă.

Lăsând gluma de-o parte, scopul proiectului este unul foarte serios. Acela de a elabora un plan de amenajare a spațiului maritim pentru zona transfrontalieră în concordanță cu directivele Uniunii Europene în domeniu, dar şi de a crea mecanisme instituționale de cooperare în domeniul amenajării spațiului maritim, de a armoniza viziunile și obiectivele strategice ale României şi Bulgariei.

Nouă instituții din România și Bulgaria, care de care mai prestigioase, participă la acest proiect: Ministerul Dezvoltării Regionale – Bulgaria, Departamentul Ape, Păduri și Pescuit – România, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – România, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului, subunitatea Delta Dunării – România, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă, URBAN-INCERC – România, Institutul de Oceanologie din cadrul Academiei de Științe – Bulgaria, Agenția Executivă „Administrația Maritimă” - Bulgaria, Compania Națională „Administrația Porturilor” - Bulgaria. În acestă listă, la poziţia a şasea, remarcăm prezenţa Universităţii „Ovidius” Constanţa.
Proiectul este coordonat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – România, lider de parteneriat. 

Şi acum vine partea cea mai serioasă. Partea cu banii.

Valoarea totală a proiectului de cerecetare este de 2.049.015.74 euro. Această sumă se constituie în felul următor: se împarte în bugete mai mici pentru fiecare partener din cei nouă. Apoi, la acest fiecare mini-buget, UE vine cu 80 la sută din sumă, iar partenerul respectiv cu restul de 20 la sută. În cazul parteneriatului cu UOC, instituţia de la poziţia numărul şase, bugetul total estimat pentru bucata de cercetare care îi revine în cadrul proiectului este de 313.617 euro, din care 80 la sută, adică 250.894 euro, contribuţia UE, iar restul de 62.723 euro, contribuţia universităţii constănţene.

De aici începe o încâlceală de interese şi de relaţii care de care mai dubioase.

Câştigarea proiectului de către „Ovidius” a fost cu câtec.

În ministerul pe care în vremea guvernării Ponta îl conducea Liviu Dragnea, director general al Directiei Generale Dezvoltare Regională şi Infrastructură, care are în subordine Unitatea de Coordonare a Proiectelor, se afla glorios doamna Diana Doina Tenea. Repartizarea palmată a proiectului către „Ovidius”, însemna că gaşca de aici, în frunte cu Rugină şi compania, puneau mâna pe banii europeni, cei aproape 260.000 de euro adică. 

Astfel încât, firesc am spune, doar pe ei îi regăsim pe lista cadrelor didactice implicate în prioiectul de cercetare:

1. Prof.univ.dr. Sorin Rugină, rector UOC.
2. Prof.univ.dr. Popa Constantin, prorector UOC – Manager proiect
3. Prof.univ.dr. Mihai Gîrţu, prorector UOC
4. Prof.univ.dr. Diane Paula Vancea, prorector UOC
5. Lect.univ.dr. Alexandru Bobe, decan al Facultaţii de Matematică si Informatică UOC şi consilierul personal al rectorului.
6. S.l.dr.ing Dragoş Florin Vintilă, decan al Facultatii de Constructii
7. Irina Dumitru, director cercetare UOC – o somitate total necunoscută până la venirea lui Rugină ca rector
8. Silvia Andrei, a jurista UOC .

Pentru că sunt o echipă, toţi fac parte şi din Consiliul de Administraţie al Universităţii „Ovidius”.

Aceasta este formaţia care, din partea UOC, reprezintă România la proiectul de numărat valuri în Marea Neagră.
Se naşte însă, firesc, o întrebare: De ce a repartizat doamna Ţenea proiectul tocmai la „Ovidius”? Ce câştig a avut dânsa din această mişcare? Cheia răspunsului se numeşte Dragoş Florin Vintilă, pe care îl găsim la poziţia 6 în echipa de cercetare. Domnul Vintilă este şi decanul Facultatii de Construcţii din cadrul UOC, facultate în cadrul căreia activează în calitate de cadru didactic şi Diana Doina Ţenea. Cum ar veni, din punct de vedere didactic, Ţenea este subordonata lui Vintilă şi ia şi ea o leafă de profesor. Dar asta nun e tot. Ambii predau şi în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară. Şi să vedeţi cum se leagă. Rector la Agronomia bucureşteană este Sorin Câmpeanu, ministru în Cabinetul Ponta, adică atunci când Ţenea era director în ministerul lui Dragnea. Între noi, cadrele didactice universitare, cum ar veni. (Excepţie face Dragnea, desigur, pentru care „Universitate” este doar o staţie de metrou şi atât).

Încrengătura este limpede. Dar unde este câştigul material al doamnei Ţenea, pentru că oricât de băiat frumos ar fi Vintilă, nu căpăta proiect de sute de mii de euro doar pe farmec personal. Să cercetăn declaraţiile de avere ale doamnei Ţenea şi a play boy-ului Vintilă. Şi vedem aici că madam Ţenea a câştigat dividende în anul 2015 în valoare de 95.776 lei, adică aproape un miliard de lei vechi, din partea SC „ECO TERRA PROIECT”. Ghici cine este administratorul acestei societăţi comerciale? Nu vă mai chinuiţi. Este… Dragos Florin Vintilă. Dar declaraţiile de avere ale celor doi mai ascund surprize. Cei doi au cumpărat în 2013 un imobil, care acum se află în proprietate comună. Dar cei doi mai scot, tot împreună, bani buni dintr-un apartament pe care l-au dat la închiriat în Constanţa.
Nu-i aşa că nu-i doar pe ochi frumoşi direcţionat proiectul către UOC?

a. Dubla ciordeală: banii de la UE şi banii de la UOC

Dar asta nu e tot. Banii de la UE pe proiect, adică 250.894, nu aveau nici un fel de valoare, adică nu putea să se înfrupte din ei gaşca lui Rugină, Gîrţu şi Vintilă, dacă nu punea şi universitatea partea ei, de 20 la sută, adică de 62.723 de euro, astfel ca proiectul să poată fi început. Un nimic, în comparaţie cu măreţia cercetării în care erau implicaţi savanţii de la „Ovidius”. Aşa că fără să stea pe gânduri, rectorul Rugină aprobă cu de la sine putere contribuţia de 62.000 de euro a UOC din bugetul instituţiei. Spunem „cu de la sine putere”, pentru că nu există nicio hotărâre a Consiliului de Administraţie şi nici a Senatului în legătură cu participarea instituţiei la proiectul de cercetare.

Şi cu asta mierea, adică suma de 313.617 euro, era constituită. Echipa de prădători era şi ea gata. Mai trebuia doar să se lingă pe degete.

b. Un lins pe degete în valoare de 238.800 de euro

În cazul nostru, linsul pe degetele unse cu miere se numeşte salariu. Salariul pe care l-au luat cei implicaţi în proiect, dincolo de drepturile băneşti lunare cuvenite ca profesori. Şi au făcut-o. Nu numai că s-au lins pe deşte, dar au muşcat cu patimă, de erau să rămână fără falange. Din cei 313.617 euro, 238.800 euro au fost cheltuiţi pe salariile celor opt membri din staff-ul proiectului. Pentru cercetare au fost alocate firimiturile care au rămas după împărţirea prăzii, adică 74.817 euro. Dacă vom face un mic calcul, vom vedea că fiecare dintre cei implicaţi în proiect a fost plătit cu suma de 360/euro pentru fiecare zi în care şi-a stors creierii pe altarul cercetării. Va să zică, dacă munceşti o lună la proiect, încasezi aproape 11.000 de euro. Dacă eşti implicat mai adânc şi munceşti un an, adică aproximativ 260 de zile lucrătoare, ridici 93.600 de euro. Asta în condiţiile în care în directivele Uniunii Europene se subliniază clar faptul că salariile din cadrul proiectelor nu trebuie să depăşească nivelul mediu al salariilor din instituţia parteneră în cauză. Iar la UOC, nu sunt deloc salarii lunare de 11.000 de euro. 

Există şi o veste bună. Nu pentru toată lumea, fireşte, ci iarăşi doar pentru Rugină, Vintilă, Gârţu şi ai lor. Proiectul durează doi ani de zile. Primul an s-a dus cu rezultate minunate din punct de vedere financiar, că nişte concluzii ale cercetării, măcar preliminare, de ochii lumii, nu a văzut nimeni. Deci, mai este liber la cioardă încă un an. Asta însemană că gaşca lui Rugină mai are de încasat încă 93.600 de euro. De fiecare.

EURO – CEA MAI VOLATILĂ SUBSTANŢĂ DE LA „ROMPETROL”.

Pentru ca membrii camarilei lui Rugină să nu se simtă singuri plutind ca nişte naufragiaţi pe valurile pe care le cercetează contra, aşa cum am văzut, sume considerabile, sare dintre calculatoarele de la „Ovidius” să le ţină companie şi domnul prof. univ. dr. Boskoff Wladimir George, fost decan al Facultăţii de Matematică şi Informatică în perioada 2004 – 2012, şi se înscrie şi el în gaşca palmatorilor de bani. Deşi specialist în matematici şi informatici, domnul profesor a făcut-o de oaie în domeniul chimiei. Se ştie că în chimie, sunt unele substanţe extrem de volatile. Nici nu apuci să le miroşi şi… gata. S-au volatilizat. Dispar de nu le mai dai de urmă. Aşa s-a întâmplat cu domnul profesor Boskoff în ziua de 29 octombrie 2009, cu ocazia Galei Premiilor în Educaţie. Facultatea pe care o conducea a fost distinsă cu un premiu în valoare de 10.000 de euro de către fosta Fundaţie „Dinu Patriciu”, bani produşi, unde altundeva decât la „Petromidia”. Bani însă extrem de volatili, ca multe dintre substanţele fabricate acolo. Nici nu a apucat domnul profesor Boskoff să ridice cecul deasupra capului, ca pe Cupa Campionilor Europeni, că banii s-au volatilizat imediat. Nu a apucat nimeni să-i miroasă măcar. Şi nici până în ziua de azi, nu au mai apărut. Nici fizic, nici în scriptele facultăţii, deşi îi caută şi DNA-ul.
 




jooble.org