Procurorul care le-a deschis dosar lui Mircea Banias și Laurențiu Mironescu, cercetat de ICCJ pentru interceptări ilegale

Procurorul care le-a deschis dosar lui Mircea Banias și Laurențiu Mironescu, cercetat de ICCJ pentru interceptări ilegale(1699)


Procurorul Lucian Papici, de la Parchetul Tribunalului Timiş, va fi cercet pentru interceptări ilegale, într-un dosar al DIICOT Hunedoara, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confrmat redeschiderea urmăririi penale în această cauză.

Instanţa supremă a confirmat redeschiderea urmăririi penale în cazul magistratului Lucian Papici şi a lui Horaţiu Ciprian Andrei pentru interceptări ilegale şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Cei doi vor fi cercetaţi într-un dosar al DIICOT Hunedoara.
Decizia instanţei supreme este definitivă, dosarele urmând să fie repartizate unor procurori.
Procurorul Lucian Papici, care a instrumentat dosarul Referendumului, şi-a încetat activitatea la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din 31 august, şi a revenit la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.
Decizia a fost luată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din 25 august, la solicitarea magistratului.
Mandatul lui Lucian Papici ca şef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I DNA era până în noiembrie 2016.
Un scandal legat de delegarea procurorului Lucian Papici la şefia Secţiei I a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a izbucnit în 2013. În a doua jumătate a lunii septembrie 2013, Laura Codruţa Kovesi înainta procurorului general al României, Tiberiu Niţu, propunerea care îl viza pe Papici. În 23 septembrie 2013, Niţu îi prelungea delegarea lui Papici la şefia Secţiei I din DNA.
O săptămână mai târziu, în 2 octombrie 2013, Niţu lua decizia de încetare a delegării procurorului Papici şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preciza că încetarea delegării procurorului Lucian Papici şi a adjunctei acestuia la conducerea Secţiei de combatere a corupţiei din DNA a avut în vedere faptul că ministrul Justiţiei a transmis CSM propunerile de numire în funcţii de conducere la Direcţie.
Niţu informa Direcţia Naţională Anticorupţie printr-un fax că delegarea lui Papici încetează din 2 octombrie 2013, dată de la care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.
În replică, DNA reclama că, pentru delegarea procurorilor Bendeac şi Cerbu la şefia Secţiei de combatere a corupţiei nu a fost solicitată, în prealabil, recomandarea şefului Direcţiei.
În siajul disputei iscate între structurile din subordinea Ministerului Justiţiei au apărut trimiteri la cauzele instrumentate de Papici, unul dintre acestea fiind cel cunoscut ca dosarul Referendumului.
Mai mult, chiar premierul Victor Ponta l-a catalogat pe Papici drept "procuror băsist, morarist". "Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morarist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem, îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar. Că şefi din aştia puşi de Băsescu, care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el... Stă şi el procuror simplu, că nu s-a născut şef. S-a terminat şi dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa şi la revedere. De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Morar, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut, când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu. Să se supere Macovei şi mama lui Macovei", spunea Ponta.
În acest context tensionat, procurorul Lucian Papici a cerut CSM să-i apere reputaţia. În 8 octombrie 2013, Plenul Consiliului decidea că reputaţia profesională a procurorului DNA a fost afectată de afirmaţiile premierului.
Finalmente, pe 20 noiembrie 2013, procurorul Papici a rămas la DNA, fiind numit de CSM ca şef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I. În funcţiile de procuror-şef şi, respectiv, procuror-şef adjunct ai Secţiei I din DNA, CSM i-a avizat favorabil pe magistraţii Gheorghe Popovici şi Dănuţ Volintiru, în timp ce Mariana Alexandru a fost numită procuror-şef adjunct la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie. Asta după ce ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a decis, în urma consultărilor avute cu şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, şi cu procurorii Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu, retragerea propunerii de numire a acestora.

Procurorul Papici este și cel care i-a trimit în judecată pe senatorul Mircea Banias și pe fostul secretar de stat în MAI Laurențiu Mironescu. Acesta din urmă a afirmat, încă din 2012, că faptele de care este acuzat nu există.
"Am fost acuzat că în calitate de preşedinte al organizaţiei municipale a PDL Constanţa am cerut mită de la un om de afaceri care să ajute la câştigarea poziţiei de vicepreşedinte la alegerile interne din iunie 2010. Am mai fost acuzat că, împreună cu Mircea Banias, fac parte dintr-un grup care ar fi protejat interesele unei grupări cu activitate penală în vamă. Materialele care mi-au fost prezentate conţineau aceste acuzaţii. Ulterior, la instanţa care a hotărât arestarea s-au prezentat aceleaşi acuzaţii împănate cu considerente de genul «corupţia a ajuns la cele mai înalte niveluri în stat», «din funcţia de secretar general al Ministerului de Interne s-ar fi protejat această activitate infracţională», samd" , a explicat Laurenţiu Mironescu.
El susţine că în rechizitoriul pe baza căruia a fost trimis în judecată nu se regăsesc multe din acuzaţiile aduse în cadrul urmăririi penale, precizând că faptele prezentate de procurori nu sunt adevărate.
"În rechizitoriu nu am mai văzut niciun motiv pentru care am fost arestat. Am fost arestat pentru că în calitate de secretar general al MAI am avut o îndelungată activitate infracţională, nu mai apare acest fapt, nici legătura cu Mircea Banias nu mai este vizibilă. În rechizitoriu, domnii procurorii, care se contrazic de multe ori, au strecurat mai multe adevăruri. Nu eram preşedintele la organizaţia municipală. Din iunie 2008, preşedinte a fost Constantin Florian. Alegerile din 5 iunie, unde am câştigat poziţia de prim-vicepreşedinte, nu au fost validate. Procurorii au ajuns la concluzia că nu am influenţă politică şi doar aş fi lăsat impresia că o am, ceea ce nu este adevărat. Rechizitoriul în virtutea căruia am fost trimis în judecată este complet modificat faţă de materialul de urmărire penală şi faţă de materialul pentru care am fost arestat. Ceea ce s-a reţinut în rechizitoriu nu are nicio legătură cu motivele arestării. Atunci de ce am mai fost arestat ?", a spus Laurenţiu Mironescu. El a precizat că dacă ar fi avut vreo activitate infracţională atunci nu ar fi primit avizul din partea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat pentru a avea acces la informaţiile clasificate atunci când a fost numit secretar general al MAI, în ianuarie 2011.
Laurenţiu Mironescu a lămurit şi relaţia sa cu Mircea Banias, spunând că până în 2008 au fost foarte apropiată, însă relaţiile "au început să se răcească" la sfârşitul anului 2009, culminând cu intenţia lui Banias de a-l exclude din Biroul Permanent Judeţean. "Am avut o relaţie extrem de apropiată cu domnul Banias, am copilărit împreună, am fost vecini de bloc, am făcut şi Institutul de Marină împreună, el cu doi ani mai mare ca mine. Cred că de la politică ne-am luat în anul 2008. Relaţiile au început să se răcească şi au culminat cu intenţia lui a mă exclude din Biroul Permanent Judeţean în decembrie 2009. L-am sunat, mi-a confirmat acest lucru, mi-a spus că îl încurc, iar eu l-am înjurat şi de atunci nu am mai avut un cuvânt schimbat cu el. Ulterior, a vrut să mă dea şi afară din partid prin vara lui 2010", a spus Mironescu.
El a criticat şi modul cum s-au comportat cei care i-au percheziţionat locuinţa în mai 2011, spunând că iniţial a crezut că este o glumă din partea ministrului de Interne de la acea dată, Traian Igaş. "Au spart poarta. Până nu se termină acest dosar, eu nu repar poarta, vreau să îmi aduc aminte în fiecare zi când ies pe poartă de ce mi s-a întâmplat. Apoi, a intrat un comando din ăsta, care cred că văzuse Die Hard 4 cu o zi înainte. Erau foarte injectaţi, se tupilau pe după colţuri, liber, nu ştiu ce. Era doar soţia acasă şi căţelul care a plecat la vecini. Le-am zis şi celor care m-au dus cu maşina la DNA, «dacă faceţi glume, eu vă omor pe voi». Iniţial am crezut că e o glumă, am crezut că face Igaş vreo...Mă gândeam să nu fie vreo poantă de autobază", a povestit Mironescu.
Întrebat de jurnalişti dacă este un dosar politic, fostul secretar general al MAI a răspuns: "Nu, eu cred că e un dosar plin de incompetenţă".
Laurenţiu Mironescu a fost secretar general al MAI în perioada ianuarie - mai 2011. În 2 aprilie, senatorul Mircea Banias, Eugen Bogatu, Laurenţiu Mironescu şi alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa.
  




jooble.org