Expoziția „Dublă aniversare istorică: 70 de ani de la înființarea ONU, 60 de ani de la primirea României în ONU” include o tapiserie a constănțeanului Ion Nicodim

Expoziția „Dublă aniversare istorică: 70 de ani de la înființarea ONU, 60 de ani de la primirea României în ONU” include o tapiserie a constănțeanului Ion Nicodim(1100)


La sediul Institutului Cultural Român de la New York, poate fi vizitată, în perioada 30 septembrie – 30 octombrie 2015, o expoziția foto-documentară dedicată unei duble aniversări istorice, de importanță internațională, pe de-o parte, și națională, pe de altă parte: 70 de ani de la înființarea Organizației Națiunilor Unite (24 octombrie 1945), respectiv 60 de ani de la primirea României (14 decembrie 1955) în rîndul statelor lumii membre ale organizației mondiale. Misiunile fundamentale ale acesteia sunt - prin Carta ONU - asigurarea păcii mondiale, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, cooperarea internațională și respectarea dreptului internațional.

Expoziția cuprinde cărți (în limbile română și engleză), provenite din Biblioteca ICR New York, precum și panouri cu fotocopii după documente, portrete ale tuturor secretarilor generali ai ONU (de la norvegianul Trygve Lie, care a deținut funcția în perioada 1946 – 1952, și până la Ban Ki-moon, din Republica Coreea, aflat în fruntea organizației din 2007), ale altor proeminenți oameni de stat care au rămas în istorie prin contribuția lor esențială la statuarea și afirmarea locului și rolului mondial al ONU. Galeria de portrete include și pe cei 16 ambasadori-reprezentanți permanenți ai României la ONU, începând cu acad. Athanase Joja, care a deținut funcția în perioada martie 1956 – iunie 1957, și până la dr. Ion Jinga, actualul ambasador din fruntea Misiunii Permanente a României la ONU, al cărui mandat a debutat în august 2015.

Alte imagini ale expoziției prezintă complexul de clădiri ale sediului ONU, amplasat, în Manhattan, pe malul drept al East River. Complexul arhitectonic este datorat unor nume celebre ale arhitecturii mondiale - Oscar Niemeyer, Le Corbusier și Wallace K. Harrison. Un panou cuprinde imagini ale unor lucrări de artă din patrimoniul ONU, reprezentative pentru această colecție unică fiind opere semnate de Henry Moore și Marc Chagall. În context, este prezentată tapiseria "Cântare omului" (al cărei original, de 10 x 5 m, se află pe peretele vestic al principalului hol al delegațiilor, la etajul I al clădirii Adunării Generale a ONU), operă a artistului Ion Nicodim (n. 1932, Constanța – m. 2007, Paris) și care a fost donată de România, la 4 iunie 1968, printr-o ceremonie oficială.

În ultimele luni ale celui de-al doilea război mondial, la Conferința de la Ialta a liderilor celor trei mari puteri aliate în războiul cu Germania nazistă și aliații săi din Axă (februarie 1945), a fost hotărâtă convocarea, la San Francisco, a unei Conferințe de constituire a ONU. Aceasta și-a deschis lucrările la 25 aprilie 1945, cu participarea reprezentanților a 51 de state, iar după două luni, la 26 iunie, reuniunea a adoptat textul definitiv al Cartei ONU, care a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945, dată devenită, de atunci, Ziua Națiunilor Unite, celebrată ca atare în întreaga lume. Astăzi, ONU numără 193 de state membre.

Dorința României de a face parte din ONU a fost exprimată, oficial, încă din 13 august 1946, în timpul Conferinței de Pace de la Paris, când Gheorghe Tătărescu, ministul Afacerilor Străine și șef al delegației române, a declarat ferm că țara noastră "înțelege să aducă fără întârziere adeziunea ei totală la principiile Cartei Națiunilor Unite, principii pe care ea le-a și tradus în fapt". Al doilea moment semnificativ s-a înregistrat, la 9 iulie 1947 (după semnarea Tratatului de Pace cu România), când guvernul de la București a adresat Secretarului General o scrisoare prin care cerea admiterea României în ONU. Cereri similare aveau să fie remise, de partea română, la 12 octombrie și 9 noiembrie 1948, precum și la 25 septembrie 1954. Din păcate, contextul mondial, dominat de desfășurarea, pe toate planurile (ideologic, cultural, politic, diplomatic, economic, militar chiar), a Războiului Rece, a blocat aderarea României și a altor state la ONU. Abia în 1955, la un deceniu de la înființarea ONU, în cadrul Consiliului de Securitate al Organizației s-a realizat un acord, prin care s-a recomandat admiterea în bloc a unui număr de 16 țări, printre care și România. Astfel, la 14 decembrie 1955, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluția nr. 995 (X), primirea României, alături de alte 15 state, în organizația mondială.

În cele șase decenii care au trecut de atunci, în cadrul concertului din constelația Națiunilor Unite, România a adăugat - consecvent și activ - patrimoniului de valori al ONU vocația sa de pace și dorința de cooperare pe plan bilateral, regional și multilateral, opțiunea sa fermă pentru valorile democratice și respectul pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Un moment de vârf al prezenței românești în cadrul ONU – reflectat în expoziție – l-a reprezentat alegerea în calitate de președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a lui Corneliu Mănescu (n. 1916 – m. 2000, ministrul Afacerilor Externe al României, 1961 – 1972), primul reprezentant al unui stat din estul Europei căruia forul mondial i-a încredințat înalta demnitate.

Expoziția poate fi vizitată, în perioada 30 septembrie – 30 octombrie 2015, de luni până vineri, între orele 10.00 – 14.00 și 16.00 – 18.00.
Intrarea este liberă.

Explicații foto expoziție: 




jooble.org