DOCUMENT. Avem raportul privind ancheta asupra activității Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime – S.A. Constanţa(946)


În conformitate cu prevederile art.71, art.73 alin.(2) şi art.79 din Regulamentul Camerei Depurtaţilor, republicat, Camera Deputaţilor a adoptat Hotărârea nr.39 din 29 aprilie 2015, prin care se încuviinţează efectuarea de către Comisia pentru transporturi şi infrastructură, în componenţa sa permanentă, a unei anchete privind activitatea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa.

Potrivit art.1 din HCD nr.39/2015, Comisiei i s-au stabilit următoarele obiective şi scopuri în ceea ce priveşte ancheta:

Obiective:
a) analizarea modalităţii de închiriere a terenurilor de pe platforma portuară şi a
încheierii clauzelor de performanţă de către C.N. A.P.M. S.A. Constanţa cu operatorii
portuari;
b) verificarea modului stabilirii taxelor de închiriere a domeniului portuar,
precum şi preţul utilităţilor de către C.N. A.P.M. S.A. Constanţa;
c) verificarea executării lucrărilor de mentenanţă şi/sau îmbunătăţire a
infrastructurii domeniului portuar, respectiv asigurarea facilităţii contractuale pentru
agenţii economici care operează în Portul Constanţa;

d) analizarea viziunii de ansamblu referitoare la potenţialul de dezvoltare a

Portului Constanţa, prin întocmirea unui Master Plan astfel încât acesta să reflecte o
strategie pe termen scurt, mediu şi lung orientată spre necesităţile reale ale pieţei;
e) verificarea legalităţii modului în care au fost încheiate contractele de închiriere
a infrastructurii de transport naval conform prevederilor Ordinului ministrului
transporturilor nr.1286/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind închirierea
infrastructurii de transport naval care aparţine domeniului public al statului şi este
concesionată administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare;
f) verificarea şi analizarea neîncheierii contractelor de subconcesiune, conform
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.54/2006 privind regimul contractelor
de concesiune de bunuri proprietate publică şi a Ordonanţei Guvernului nr.22/2006
privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurii de
transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de
transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare.

 

Scopuri:
a) analiza legalităţii încheierii contractelor de închiriere şi subconcesionare, a
clauzelor de performanţă, precum şi a respectării legislaţiei în vigoare;
b) investigarea responsabilităţilor la nivel instituţional în relaţia contractuală cu
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa şi a cauzelor care
au condus la situaţia actuală în Portul Constanţa;
c) evaluarea cadrului legislativ existent şi elaborarea unor propuneri de
îmbunătăţire a acestuia.

 

Pentru aducerea la îndeplinire a Hotărârii Camerei Deputaţilor mai sus
menţionată, au fost solicitate C.N. A.P.M. S.A. Constanţa documente şi informaţii
privind înfiinţarea şi funcţionarea acestei companii, modificările de capital şi ale
obiectului de activitate, contractele-cadru pentru utilizarea infrastructurii portuare,
inventarul întregului patrimoniu, contractele de închiriere, subconcesiune sau asociere

încheiate de C.N. A.P.M. S.A. Constanţa cu operatori economici pentru utilizarea

infrastructurii portuare, cât şi pentru utilizarea terenurilor pentru alte activităţi conexe,
actele adiţionale şi clauzele de performanţă, contractele de furnizare a servicilor de
utilităţi publice (respectiv energie electrică, gaze naturale, apă, salubritate şi altele),
cuantumul debitelor operatorilor economici care au contracte cu C.N. A.P.M. S.A.
Constanţa, realizarea execuţiei bugetare privind investiţiile cu finanţare bugetară, fonduri
europene sau participarea acţionarilor, precum şi cheltuielile efectuate pentru întreţinerea
şi reabilitarea infrastructurii portuare şi modul de repartizare al profitului.
De asemenea, au fost solicitate Rapoartele Corpului de Control din cadrul
Ministerului Transporturilor şi ale Curţii de Conturi a României, în ce priveşte verificarea
activităţii acestei companii în ultimii 5 ani, documente ale Direcţiei pentru Impozite şi
Taxe Constanţa, în ce priveşte cuantumul sumelor virate de operatorii economici la
bugetul local reprezentând impozite şi taxe, precum şi de la furnizorii de utilităţi (energie
electrică, gaze naturale, apă, salubritate), în ce priveşte contractele companiei cu aceştia.
În afara acestei documentaţii, pentru abordarea cu competenţă a obiectivelor
anchetei, a fost pusă la dispoziția membrilor comisiei legislaţia aplicabilă în materie.
Pentru îndeplinirea obiectivelor şi scopurilor propuse, conform art.5 din HCD
nr.39/2015, membrii comisiei au desfăşurat şedinţe de audieri, în zilele de 28 şi 29 mai
a.c., la sediul C.N. A.P.M. S.A. Constanţa, la care au fost audiaţi membrii conducerii
companiei.
De asemenea, au avut loc audieri cu reprezentaţii Organizaţiei Patronale
”Operatorul Portuar” Constanţa.
Constantările, concluziile şi propunerile Comisiei, redactate de raportorii
desemnaţi prin vot majoritar, prin prisma obiectivelor şi scopurilor stabilite de Plenul
Camerei Deputaţilor prin HCD nr.39/2015, privesc:
1. Analizarea şi verificarea contractelor de închiriere sau altă formă de colaborare
pentru utilizarea infrastructurii portuare în ce priveşte condiţiile de închiriere sau
utilizare, modul de obţinere, clauzele contractuale şi justificarea lor, investiţiile
contractorilor şi modul de realizare.

2. Modul de calcul a tarifelor de închiriere şi utilizare a infrastructurii.

3. Analizarea şi verificarea contractelor de utilităţi şi negocierea C.N. A.P.M.
S.A. Constanţa cu autorităţile de reglementare.
4. Verificarea cheltuielilor de mentenanţă şi a modului în care C.N. A.P.M. S.A.
Constanţa şi-a respectat obligaţiile contractuale privind accesul în portul Constanţa,
accesul la utilităţi, adâncimea în dană, precum şi serviciile publice.

Scurt istoric şi prezentare a situaţiei

Compania Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa a fost înfiinţată în
1991 ca regie autonomă în urma reorganizării întreprinderilor de stat din sectorul portuar
prin Hotărârea Guvernului nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor
administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul
transporturilor navale.
Prin aceeaşi hotărâre s-au înfiinţat şi o serie de societăţi comerciale cu capital
integral de stat, care aveau ca obiect de activitate operaţiuni portuare (încărcări/descărcări
de nave, depozitare de mărfuri în vederea preluării acesteia de către nave sau distribuirea
în teritoriu, etc.).
Unele societăţi şi-au păstrat denumirea, sau nu, s-au divizat, dar în timp s-au
privatizat.
Inițial acestea sunt:
1. "Dezrobirea" - S.A. Constanţa
2. "Socep" - S.A. Constanţa
3. "Comvex" - S.A. Constanţa
4. "Phoenix" - S.A. Constanţa
şi companii de prestări servicii portuare:
1. Compania de remorcare maritimă - S.A. Constanţa
2. "Pilot sevice" - S.A. Constanţa.

Încă de la început, C.N. A.P.M. S.A. Constanţa a avut ca obiecte principale de activitate administrarea terenurilor portuare apartinând domeniului public al statului,  punerea la dispoziţia operatorilor portuari a infrastructurii portuare, asigurarea utilităţilor pentru operatorii portuari şi navele care accesează portul şi asigurarea serviciilor de siguranţă (pilotaj, remorcaj, etc.).

Prin lege C.N. A.P.M. S.A. Constanţa, la fel ca toate administraţiile portuare, nu au dreptul de a desfăşura activităţi în legătură cu operarea navelor, de dragaj, de extracţie, de reparaţii de nave, cu excepţia navelor proprii, de aprovizionare a navelor, cu excepţia navelor proprii.
Practic, administraţiile portuare nu pot desfăşura activităţi care ar putea intra în competiţie cu operatorii portuari, cărora le pune la dispoziţie terenurile şi infrastructura portuară.
Veniturile acestor administraţii, inclusiv cele ale C.N. A.P.M. S.A. Constanţa
provin în principal din chirii şi redevenţe, precum și din taxarea navelor care operează în
porturi şi refurnizarea de utilităţi.
Tarifele de închiriere şi de taxare a navelor au fost stabilite astfel încât să fie
încurajată atragerea de mărfuri în porturi şi să permită operatorilor portuari dezvoltarea
capacităţilor de manipulare, depozitare, ambalare etc. a mărfurilor.
În cazul în care administraţiile portuare nu-şi acopereau cheltuielile din veniturile
realizate, erau subvenţionate prin alocaţii de la bugetul de stat astfel încât, teoretic,
infrastructura portuară să rămână permanent funcţională, la parametrii proiectaţi.
În timp, operatorii portuari, constituiţi în societăţi comerciale, au început procesul
de privatizare, ieşind în acest fel de sub controlul statului.
Începând cu anul 1998, administraţiile portuare au fost transformate în societăţi
comerciale pe acţiuni.
Acest fapt a condus la obligativitatea din partea companiilor nou create să
producă profit şi, bineînteles, alocaţiile de la bugetul statului au fost eliminate.
Până în anul 2006, companiile au avut un singur actionar: statul.

Începând cu 2006, prin crearea Fondului Proprietatea, 20% din acţiunile
companiilor a trecut în proprietatea acestui fond, mai mult, C.N. A.P.M. S.A. Constanţa a
mai cedat 20% din acţiuni Consiliului Local Constanţa, fapt ce a condus la o presiune
mai mare în ceea ce priveşte realizarea de profit.
În urma analizei documentelor primite, precum şi a discutiilor purtate la sediul
C.N. A.P.M. S.A. Constanţa, s-au desprins următoarele puncte de vedere privind temele
anchetei:

A. Analizarea modalităţii de închiriere a terenurilor de pe platforma
portuară şi a încheierii clauzelor de performanţă de către C.N. A.P.M. S.A.
Constanţa cu operatorii portuari

Conform informaţiilor furnizate de C.N. A.P.M. S.A. Constanţa, prin adresa
nr.19076/20.05.2015, contractele de închiriere/utilizare a domeniului portuar cu
operatorii portuari s-au încheiat astfel:
a. terenurile portuare care fac parte din domeniul public al statului (domeniul
portuar) au fost puse la dispoziția operatorilor care deţin proprietăţi pe aceste terenuri
(platforme, magazii, etc.), prin atribuire directă;
b. licitaţiile s-au făcut pentru atribuirea platformelor şi a altor elemente de
suprastructură care aparţin C.N. A.P.M. S.A. Constanţa;
c. Contractele conţin, în final, atât elementele licitate, cât şi terenul.
d. Contractele conţin în marea lor majoritate şi condiţii de realizare a unor
investiţii, astfel încât durata contractelor să fie mai mare.
Concluzii:
Activitatea de contractare este discriminatorie, în sensul în care, fără temei
juridic, se încheie contracte atât pe perioade de 5 ani, cât şi pe perioade de 40 de ani, fapt
ce generează, atât pierderi companiei, cât şi o deficitară administrare a patrimoniului.
Anumite contracte generează pierderi imense C.N. A.P.M. S.A. Constanţa, spre
exemplu contractul încheiat cu S.C. Marina Services.
 

Astfel, operatorii portuari tradiţionali, respectiv vechile societăţi comerciale de
stat, care au activat sau activează în portul Constanţa şi care deţin elemente de
infrastructură (platforme portuare) şi suprastructură (depozite, clădiri.etc.), între timp
privatizate, deţin suprafeţe de teren închiriate de la C.N. A.P.M. S.A. Constanţa în
virtutea faptului că deţin aceste proprietăţi.
In aceste condiţii, contractele de închiriere au fost prelungite pe durate mari de
timp, printr-o procedură de așa zisă licitaţie deschisă doar pentru alte elemente de
suprastructură (platforme, magazii şi alte clădiri aparţinând C.N. A.P.M. S.A. Constanţa),
iar suprafaţa de teren pe care se aflau elementele de suprastructură, unde operatorul este
proprietar, s-a atribuit direct sub denumirea de utilizare a domeniului public.
Probleme privind închirierea terenurilor portuare aferente danelor de operare sunt,
în principal, în zona portului Constanţa vechi (nord) unde există şi toate facilităţile şi
infrastructura realizată, precum şi condiţii de operare optime, bazinul portuar fiind
protejat.
De asemenea, zona de nord a portului este dotată cu toate facilităţile şi
posibilităţile de legatură cu teritoriul (şosele şi căi ferate).
În zona de sud a portului, operatorii, care au avut capital, au investit în platforme
elemente de suprastructură.
Din documentele prezentate şi analizate, s-a constatat că, fără a utiliza o
procedură legală, au fost încălcate prevederile OUG nr.34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii (conform raportului de control al Curţii de Conturi
a României nr.7879/03.03.2014), în fapt nerespectându-se procedurile de achiziţii
publice, elemente constatate şi în Raportul corpului de control al Ministerului
Transporturilor privind activitatea C.N. A.P.M. S.A. Constanţa în anul 2014.
Ordonanţa Guvernului nr.22/2006 privind administrarea porturilor şi a căilor
navigabile, utilizarea infrastructurii de transport naval aparţinând domeniului public,
precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, a prevăzut posibilitatea ca unele contracte de închiriere să poată fi transformate în contracte de subconcesiune.

Reglementările privind închirierea terenurilor portuare au aparut în 2012 prin
Ordinul ministrului transporturilor nr.1286/2012 pentru aprobarea Regulamentului
privind închirierea infrastructurii de transport naval care aparţine domeniului public al
statului şi este concesionată administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare.
Prin acest Regulament este prevăzută obligativitatea introducerii în contractele de
închiriere a clauzei de trafic.
Cu toate acestea, acest Regulament nu a condus la rezolvarea situaţiei
contractelor de închiriere a domeniului portuar, întrucât s-a permis în continuare
închirierea de terenuri pe durată mare, practic în condiţiile unei concesiuni, dar fără toate
obligaţiile prevăzute de O.G. nr.22/1999, adică fără a fi stabilite bunurile de retur sau
clauzele de performanţă.
O cauză de mare importanţă, care a condus la acest fapt, este şi apariţia, la
aproape 2 ani, a reglementărilor privind închirierea terenurilor portuare.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că, pe terenurile aparținând
domeniului public, o serie de operatori portuari deţin elemente de suprastructură
(depozite, ateliere, cladiri, etc.), precum şi de infrastructură (platforme portuare), iar acest
fapt le permite doar atribuirea directă a contractelor de închiriere pe durate, practic,
nedeterminate (bineînteles în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare actuală, care nu
a clarificat regimul proprietății private pe domeniul public).
În momentul de faţă, contractele în vigoare sunt doar contracte de închiriere.
Existenţa unui monopol portuar din partea unor operatori portuari privilegiaţi,
care ocupă platforme portuare cu acces la dane pe o perioadă de 40-50 de ani, uneori fără
să facă investiţii în aceste zone, sau fără să aibă critetii de performanţă (tone/zi).
De asemenea, Curtea de Conturi a României, prin Decizia nr.19 din 29 aprilie
2011, a constatat că, deşi au apărut modificări legislative cu privire la închirierea
infrastructurii de transport naval (Legea nr.108/2010), care instituiau ca o condiţie
obligatorie încheierea unor contracte de închiriere distincte pentru terenurile aferente
domeniului public date în folosinţă utilizatorilor, C.N. A.P.M. S.A. Constanţa nu a luat măsuri pentru punerea lor în aplicare.

Lipsa unui contract-cadru de subconcesiune a generat discrepanţe majore în ce priveşte încheierea contractelor de închiriere şi subconcesiune. Considerăm că această stare de fapt este o eroare majoră din partea C.N. A.P.M. S.A. Constanţa şi a Ministerului Transporturilor, generând astfel subdezvoltarea activităţii portuare.


Pe lângă această problemă majoră, în conformitate cu documentele puse la dispoziție, s-au mai constatat următoarele:

a. Deși C.N. A.P.M. S.A. Constanţa avea obligația legală de a încheia contracte de
subconcesiune în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a Legii
nr.108/2010, la momentul actual nu există contracte de subconcesiune încheiate
între C.N. A.P.M. S.A. Constanţa şi agenţii economici care îşi desfăşoară
activitatea în Portul Constanţa;

b. Dacă durata contractelor actuale ar fi majorată la durata specifică a contractelor de
subconcesiune – operatorii portuari ar avea o siguranţă mai mare şi ar determina
realizarea unor investiţii care să aducă beneficii, atât operatorilor portuari cât şi
C.N. A.P.M. S.A. Constanţa;

c. Lucrările de mentenanţă sau de îmbunătăţire a infrastructurii domeniului portuar
sunt aproape inexistente, neasigurându-se astfel facilităţile contractuale pentru
operatorii portuari.

B. Verificarea modului stabilirii taxelor de închiriere a domeniului portuar,
precum şi preţul utilităţilor de către C.N. A.P.M. S.A. Constanţa

Conform ultimului Raport al Administratorilor pe anul 2014, pag. 13, din 1716 ha de teren uscat în toate porturile (Constanţa, Midia şi Mangalia) doar 590 ha sunt utilizate (închiriate), circa 605 ha sunt utilizate pentru drumuri şi reţele de transport şi utilităţi, dar mai rămân 262 ha nesistematizate şi 259 nefolosite (libere la închiriere).

În aceste condiţii, practic doar jumatate din suprafaţa posibil de utilizat pentru activităţi economice, este valorificată. Tarifele pentru utilizarea infrastructurii portuare trebuie să fie transparente şi stimulative pentru operatorii portuari şi armatori, astfel încât să permită acestora o dezvoltare tehnologică competitivă, în urma căreia să fie atrase cât mai multe mărfuri determinându-se creşterea traficului şi implicit a economiei zonale şi nu numai.

 

Concluzii:

În urma analizei documentelor puse la dispoziţie de C.N. A.P.M. S.A. Constanţa, se constată că administraţia nu a acordat suficientă importanţă unei politici tarifare care să asigure realizarea obiectivelor pentru care a fost creată compania, şi anume întreţinerea infrastructurii de transport la parametrii de utilizare, la capacitate şi în
sigurantă.
De exemplu, în stabilirea tarifului de utilizare a domeniului portuar (UDP), au fost luate în calcul cheltuieli de genul: “iluminat, salubrizare, întreţinere spaţii verzi, trotuare, grupuri sanitare, pasarele pietonale”, dar şi cheltuieli cu paza şi securitatea perimetrului portuar.
De asemenea, prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr.3/13.03.2015 s-a aprobat un tarif unic de UDP pentru toate porturile, determinând o creştere a valorii facturilor pentru porturile Midia, Mangalia şi Basarabi.
În conformitate cu documentele puse la dispoziţie de C.N. A.P.M. S.A. Constanţa, tarifele de distribuire apă potabilă şi canalizare sunt aprobate de ANRSC, toate tarifele sunt mai mari decât tarifele practicate de S.C. RAJA S.A. Constanţa, iar din fundamentarea lor rezultă următoarele :

- tarifele practicate pentru livrările de apă potabilă sunt mai mari decât tariful practicat de S.C. RAJA S.A. Constanţa cu 53,94 % în anul 2009, cu 50,8 % în anul 2010 şi cu 25,99 % în anul 2012;
- tarifele pentru serviciul de distribuţie energie electrică sunt aprobate prin Decizia nr.2166/29.09.2014, emisă de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
- fundamentarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice se realizează conform machetelor aprobate prin Ordin al Preşedintelui ANRE nr.21/2013;
- cota de profit utilizată în fundamentarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice este de 5%, deoarece aceste tarife sunt analizate şi avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
- tarifele de distribuţie a energiei electrice conţin costurile cu reparaţiile şi întreţinerea reţelelor electrice şi a staţiilor.

C. Verificarea executării lucrărilor de mentenanţă şi/sau îmbunătăţire a infrastructurii domeniului portuar, respectiv asigurarea facilităţilor contractuale pentru agenţii economici care operează în Portul Constanţa

Conform prevederilor bugetare, se observă foarte clar, la capitolul investiţii destinate siguranţei maritime şi dezvoltării infrastructurii portuare, respectiv asigurarea unor adâncimi minime de navigaţie, lipsa alocării fondurilor necesare dezvoltării portuare, ceea ce va conduce, în scurt timp, la blocarea activităţii portuare.
Infrastructura portuară este într-un grad foarte mare de uzură, fapt constat şi de către compania care a întocmit Master Planul Portului Constanţa. De altfel, directorul general al companiei a recunoscut acest lucru în cadrul şedinţei de anchetă din data de 28 mai 2015.
O parte din acest profit, într-adevar, se întoarce în bugetul administraţiei sub forma fondului de dezvoltare, dar acest fond de dezvoltare nu se regăseşte în infrastructura de transport, ci în investiţiile proprii ale administraţiei.

D. Evaluarea cadrului legislativ existent şi elaborarea unor propuneri de îmbunătăţire a acestuia Situaţia actuală impune o poziţie mai flexibilă din partea operatorilor portuari, care nu pot asigura o folosinţă eficientă a infrastructurii portuare şi a terenurilor portuare, prin renunţarea la suprafeţe şi infrastructură neutilizate sau utilizate ineficient, iar C.N. A.P.M. S.A. Constanţa să propună clauze de trafic unitare şi negociate, cu posibilităţi de revizuire periodică, astfel încât să poată fi atinsă o utilizare cât mai eficientă, atât a infrastructurii portuare, cât şi a terenurilor portuare.

Situaţia trebuie totuşi reglementată, prin modificarea legislației care a produs confuzie sau interpretări subiective, şi, de asemenea, a permis emiterea de ordine de ministru care au putut modifica în esenţă legea de bază.
Existenţa lacunelor legislative care ar trebui să reglementeze activitatea portuară, respectiv O.G. nr.22/1999, prin care se permite în continuare închirierea terenurilor portuare, cu toate că se ştie foarte clar că activitatea desfăşurată pe aceste terenuri este una specifică, pe durate mari de timp, cu investiții substanţiale, conduce la ideea modificării acestei ordonanţe, în aşa fel încât forma de utilizare a terenurilor portuare să fie doar aceea de subconcesiune.
În Uniunea Europeană, termenul de atribuire în folosinţă a terenurilor portuare este acela de subconcesiune. (Principiile contractelor de subconcesiune sunt stabilite prin Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind atribuirea contractelor de subconcesiune).
De precizat faptul că, un contract de subconcesiune bine întocmit şi negociat, putea rezolva problemele perpetuate în timp.
Stabilirea prin lege a criteriilor de subconcesionare a terenurilor portuare, astfel încât durata contractelor să depindă de valoarea investiţiilor în infrastructură şi de dotările specifice ale operatorilor. Exemplu: sistemul de subconcesiune a terenurilor din portul Antwerpen, unde pentru o durată de până la 10 ani, operatorul trebuie să investească între 25 euro/m2 şi 100 euro/m2, iar pentru o perioadă de până la 40 ani investitiile trebuie să fie între 225 euro/m2 şi 375 euro/m2.

În situaţia noastră, durata maximă de subconcesiune pentru terenurile portuare, fără ca operatorul să facă investiţii, poate fi de 5 ani. Pentru perioade care depăşesc 5 ani, se pot stabili valori ale investițiilor, luând ca model exemplul de mai sus.

O altă prevedere legislativă, care trebuie extinsă în O.G. 22/1999, este aceea prin care profitul realizat să fie utilizat în dezvoltarea infrastructurii portuare (obligaţie existentă în acest moment doar pentru administraţiile portuare din subordinea Consiliilor locale).

Totodată, având în vedere faptul că administraţiile portuare nu desfaşoară o activitate productivă (ca în cazul companiilor naţionale din domeniul energetic sau al exploatărilor de resurse naturale), veniturile realizându-se din redevenţe, se impune scoaterea acestor administraţii de sub incidența O.U.G. 109/2011 privind guvernanţa
corporatistă. Stabilirea, prin modificarea O.G. nr.22/1999, a unor criterii clare de numire a membrilor Consiliilor de Administraţie şi a managerilor.

În mod concret, relativ la actul de administrare defectuos exercitat de membrii Consiliului de Administraţie aflat în funcţie şi de către actuala conducere executivă acesta a fost confirmat de nenumărate ori, fie prin acte emise de alte autorităţi de control (Raportul Corpului de Control al Ministerului Transporturilor nr. 23796/27.06.2013,
Raportul Curţii de Conturi nr. 7879/485/03.03.2014) dar şi de lipsa oricărei viziuni referitoare la potenţialul de dezvoltare al Portului Constanţa, aspect care se transpune în:
− incapacitatea echipei manageriale de a dezvolta relaţii corecte cu operatorii economici, ceea ce a dus la apariţia unei stări conflictuale, confirmată şi de numărul mare de litigii în instanţă, aşa cum reiese din documentele puse la
dispoziţie de C.N.A.P.M. S.A. Constanta;

− neiniţierea procedurilor de încheiere a contractelor de inchiriere, precum şi a celor de subconcesiune.

În concluzie, deşi toate rapoartele corpului de control confirmă aceste aspecte Ministerul Transporturilor nu a adoptat nicio masură. De asemenea, portul Constanța este un obiectiv de interes strategic național, fiind bază navala militară românească și NATO. Considerăm că actuala echipă managerială, prin atitudinea sa conflictuală, ignoră acest aspect, fapt ce crează o vulnerabilitate în sistemul de securitate!
Ca atare, se impune o analiză corectă a ministrului transporturilor cu privire la menținerea sau demiterea actualei echipe manageriale a C.N.A.P.M. S.A. Constanţa. 

Prezentul raport a fost redactat şi supus votului Comisiei, în şedinţa din 2 septembrie
2015, de către următorii raportori:

1. din punct de vedere legislativ:
- deputat Mihai Lupu (PNL)
- deputat Sergiu Vizitiu (PSD)
- deputat Lucian Şova (PSD)
- deputat Constantin Galan (ALDE)

2. din punct de vedere economic:
- deputat Mircea Toader (PNL)
- deputat Petre Petrescu (independent).
- deputat Cătălin Marian Rădulescu (PSD)

Comisia a aprobat prezentul Raport, cu unanimitate de voturi, astfel: 21 voturi
pentru, 0 voturi împotrivă, 0 abţineri, 1 absent.

1. Dep Mihai Lupu (PNL), preşedintele comisiei - pentru
2. Dep.Mircea Nicu-Toader (PNL), vicepreşedintele comisiei - pentru
3. Dep.Ionel Arsene (PSD), vicepreşedintele comisiei - pentru
4. Dep.Sergiu Vizitiu (PSD), vicepreşedintele comisiei - pentru
5. Dep.Constantin Galan (ALDE), secretarul comisiei - pentru
6. Dep.Lucian Şova (PSD), secretarul comisiei - pentru
7. Dep.Florin Ciurariu (PNL), membru - pentru
8. Dep.Gheorghe Costin (PNL), membru - pentru
9. Dep.Ştefan Petru Dalca (DP), membru - pentru
10. Dep.Mircea-Gheorghe Drăghici (PSD), membru - pentru
11. Dep.Vasile Cătălin Drăguşanu (ALDE), membru - pentru
12. Dep.Nuţu Fonta (PSD), membru - pentru
13. Dep.Giureci-Slobodan Ghera (min.naţ.), membru - pentru
14. Dep.Scarlat Iriza (neafiliat), membru - pentru
15. Dep.Iosif Moldovan (UDMR), membru - pentru
16. Dep.Alexandru Nazare (PNL), membru - pentru
17. Dep.Dorin Silviu Petrea (PSD), membru - pentru
18. Dep.Petre Petrescu (neafiliat), membru - pentru
19. Dep.Eusebiu-Manea Pistru-Popa (PNL), membru - pentru
20. Dep.Cătălin Marian Rădulescu (PSD), membru - pentru
21. Dep.Dan Coriolan Simedru (PNL), membru - pentru
22. Dep.Daniel Cătălin Zamfir (PNL), membru - absent




jooble.org