Cât de importantă este selectarea colectivă a deșeurilor(1179)

La peste 1 an de la adoptarea noii lei a salubrității și cu 5 ani înaintea finalizării etapei (2020) până la care ne-am angajat să atingem o țintă de 50%, de la 5% în prezent, de valorificare a deșeurilor colectate separat, în România nu există o politică națională și o infrastructură menită să determine o eficientă colectare a deșeurilor de la apartamentele blocurilor mari din aglomerările urbane.

Conform celor mai recente informaţii oficiale (la nivelul anului 2014) comunicate IPP de către autoritățile dintr-un eșantion de 103 municipii din țară, gradul de acoperire cu serviciu de salubrizare în municipiile mari atinge numai 85%, ceea ce constituie un motiv serios de îngrijorare cunoscând fiind faptul că în municipii se generează cea mai mare cantitate de deșeuri, aici fiind cel mai redus cost de preluare/transport deșeuri pentru operator.

La nivelul anului 2014, în mediul urban, rata de colectare separată a deşeurilor nu a înregistrat nicio evoluţie, media fiind chiar în scădere faţă de anii trecuți în condițiile unui trend de scădere a cuantumului tarifului pentru acest serviciu (când așteptarea era să crească având în vedere noile responsabilitpți de colectare separată solicitate operatorilor de salubritate). În ceea ce priveşte tipurile de deşeuri colectare separat, ponderea cea mai mare o au, conform datelor oficiale comunicate, în baza legii accesului la informații de interes public, de un eșantion de 103 municipii, deşeurile din sticlă, urmate fiind de cele din hârtie şi apoi plastic. La nivelul anului 2014, pe baza acelorași date oficiale comunicate, primele municipii, în ordinea ponderii deșeurilor reciclabile colectate separat din total deșeuri, sunt, în ordine: Roman (75%), Târgu Mureş (34%), Câmpia Turzii (19%).

Serviciul de salubrizare din cvasi-majoritatea municipiilor mari din România se prestează pe bază de tarif încasat de operator, din eşantionul cuprins în cercetare (103 municipii), analiza noastră identificând doar 16 municipii unde se încasează taxă de salubritate (ex: Galaţi 56 lei/an, Sfântu Gheorghe 40 lei/lună persoane fizice şi 150 lei/ lună persoane jurdice, Reghin 46 lei etc.). La nivelul anului 2014 în municipiile mari din România, costurile fluctuază de la 3,22 lei/lună/locuitor - cel mai mic tarif la Arad până la 12 lei/lună/locuitor la Sibiu– unul dintre cele mai mari tarife. Interesant este sistemul implementat în Piatra Neamţ care, potrivit informaţiilor furnizare încasează două tipuri de tarife astfel: 3,67 deşeuri selectare separat şi 8,44 lei persoană pentru deşeurile neselectate, un asemenea studiu de caz fiind necesar a fi promovat la nivel național pentru impulsionarea celorlalte autorități locale cu răspundere în domeniu.

Tariful mediu la nivel naţional în anul 2014 a fost de 5,8 lei/pers. față de 6,4 lei/pers înregistrate în anii trecuți 2013 și 2012 respectiv în continuă scădere faţă de 2011 (6,99 lei!). Comparând cele două modalităţi de plată din sistem se poate constata o tendinţă de creştere a cuatumului taxei prin comparaţie cu cel al tarifului.

Acestea sunt unele dintre cele mai importante concluzii ale celei mai recente analize a Institutul pentru Politici Publice (IPP) realizată alături de Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat (pentru chestionarea cetățenilor prin intermediul asociațiilor de proprietari) şi Terra Mileniul III, analiză dată astăzi publicităţii, într-o conferinţă de presă. Analiza naţională a stadiului colectării separate şi a valorificării deşeurilor în marile aglomerări urbane (analiză integrală este ataşată) a folosit instrumente de cercetare cantitative şi calitative, menite să evalueze principalele provocări în atingerea, la nivel urban, în comunitățile cu aglomerări de blocuri mari, a ţintelor de valorificare a deşeurilor prin colectare separată, cât mai aproape de sursă (în apartamente, la scară, la nivelulul blocului). Analiza realizată prin proiectului “Dezvoltarea durabilă a comunităților locale prin colectarea selectivă eficientă a deșeurilor”, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, a cuprins în eşantionul său toate cele 103 municipii din România şi prezintă informaţii în premieră despre: gradul de acoperire cu servicii de salubrizare, modul de gestiune a serviciului (concensionat sau prin regie proprie), nivelul tarifului de salubritate, număr de fracţii în care are loc colectarea deşurilor dar şi informaţii importante despre cantitatea totală de deşeuri municipale colectate precum şi ponderea deşeurilor colectate separat şi apoi valorificate.

Cu o abordare complexă care urmăreşte să implice în dezbaterea publică principalele segmente afectate de noul mod de organizare a managementului selectiv al deşeurilor reciclabile în mediul urban prevăzut în noua legislație în domeniu, organizaţiile partenere demarează cu această ocazie şi campania

ORAŞUL TĂU – RESPONSABIL ÎN RECICLAREA ŞI VALORIFICAREA GUNOIULUI.

Campania se va derula printr-o serie de evenimente publice dupa următorul calendar: Bucureşti – 31 august, Constanţa 3 septembrie, Buzău 24 septembrie, Sfântu Gheorghe - 22 octombrie şi Cluj Napoca - 23 octombrie şi constă în derularea următoarelor activități:
· consultări publice cu reprezentanţii asociaţiilor de proprietari şi a cetăţenilor;
· conferinţe de presă pentru informarea media şi a reprezentanţiilor autorităţilor locale privind scopul şi obiectivele proiectului, prilej cu care IPP va supune atenției analize actualizate privind stadiul și provocările actuale din eforturile de colectare și valorificare deșeuri la nivel național;
· sesiuni de formare privind modalităţi practice prin care societatea civilă poate monitoriza modul în care administraţia locală îşi respectă atribuţiile în domeniul managementul deșeurilor
Cele trei organizaţii neguvernamentale, iniţiatoare ale acestui demers, urmăresc să responsabilizeze cetăţenii pentru a se implica activ în colectarea deşeurilor, experienţa internaţională în domeniu arătând că o colectare selectivă eficientă se face cât mai aproape de sursa de generare. Infrastructura specifică mediului urban comportă un efort conjugat din partea cetăţenilor, structurilor active ale societăţii civile respectiv din partea autorităţilor publice, toate experienţele şi dificultăţile locale urmând a fi prezentate la finalul proiectului, decidenţilor naţionali în domeniu.

Dincolo de componenta de educaţie a populaţiei toate concluziile acţiunilor inteprinse vor fi structurate într-un document de amendare a actualei politici publice în domeniu, solicitând Ministerului Mediului o mai bună organizare a colectării separate a deşeurilor provenite de la populaţie, România se confruntă astfel cu riscul unui enfrigement datorită ne îndeplinirii angajamentelor asumate în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor.

Decidentii constănţeni în domeniul deşeurilor, Asociaţiile de preluare a responsabilităţilor şi lideri ONG au dezbătut potenţiale soluţii de colectare separată a deşeurilor cât mai aproape de sursa şi la nivelul blocurilor de locuinţe. Întâlnirea cu decidenţii din 3 septembrie de la Constanţa a fost moderată de IPP, iar la eveniment am reţinut următoarele concluzii: ţinta de 50% deşeuri valorificate nu se va atinge în urma procesului de recuperare a deşeurilor din ambalalaje, singura şansa viabila tinând de valorificarea deseurilor biodegradabile. O afirmatie foarte importanta s-a facut la dezbaterea IPP de la Constanţa: actualele sisteme, inclusiv cele finantate din POS Mediu, nu sunt dimensionate nici măcar pentru dublul cantității deșeurilor colectate astăzi separat.