Un profesor român câştigă de 10 ori mai puţin decât unul german şi de 3 ori sub unul grec(797)


Profesorii români sunt printre cel mai prost plătiţi din UE: Un profesor român câştigă de 1,3 ori salariul mediu pe economie. Unul polonez de 2,5 ori

Un profesor din învăţământul preuniversitar cu 10 ani de experienţă în muncă are un salariu de 250- 300 de euro net pe lună în România, de 850 – 1.000 de euro net în Grecia şi 3.000 de euro net în Germania.

Deşi profesorii nu reprezintă o categorie profesională foarte bine remunerată nici în alte state europene,în România salariul unui profesor este cu circa 60 - 70% mai mare decât salariul minim pe economie, în timp ce în Germania un profesor încasează echivalentul a circa 3 salarii minime pe economie, iar în Grecia nivelul este dublu faţă de salariul minim. Cum se explică aceste diferenţe?

„În România, filosofia salarizării este una primitivă, care favorizează instituţiile de forţă. Toate guvernările şi-au bătut joc de salariile medicilor şi ale profesorilor. Uitaţi-vă în schimb la salariile procurorilor şi ale judecătorilor. E importantă justiţia, dar cel puţin la fel de importante sunt educaţia şi sănătatea. În Germania, filosofia este aceea că educaţia este o investiţie şi nu un cost, lucru care în România nu este valabil. Astfel de politici au condus la un decalaj foarte mare, care poate fi refăcut doar prin creativitate şi inovaţie”, a explicat Vasile Dâncu, sociolog şi profesor universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, care este şi preşedinte al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).

În state precum Belgia sau Franţa, cele mai mici salarii acordate profesorilor pornesc de la aproape 2.200 de euro net, iar cele mai mari depăşesc 5.500 de euro, fiind la nivelul sau poate peste salariul mediu net pe economie. În România, un profesor debutant primeşte circa 1.000 de lei net pe lună (220 de euro). Din cauza salarizării, cariera în educaţie şi-a pierdut din atractivitate, astfel că potenţialii candidaţi care ar fi putut face performanţă în domeniu au fost „alungaţi“ spre mediul privat, iar locurile vacante au fost acoperite cu o generaţie de noi profesori mai slab pregătiţi. Iar scăderea nivelului de competenţă în rândul profesorilor tineri, precum şi demotivarea profesorilor cu experienţă se reflectă astăzi şi în rezultatele absolvenţilor instituţiilor de învăţământ. Deşi, pe hârtie, Educaţia are un buget anual de 6% din PIB, în realitate în execuţia bugetară se vede că sistemul de învăţământ a primit finanţare în cuantum de sub 3% din PIB anul trecut.

„De când am intrat în Uniunea Europeană ca urmare a unei decizii politice noi am uitat un lucru, şi anume, că nu avem acelaşi nivel de dezvoltare cu alte state europene. E adevărat, PIB per capita a crescut şi la noi, dar încă există decalaje foarte mari între noi şi primele 15 state din UE. În cazul nostru şi al altor state din Europa Centrală şi de Est, guvernările au avut politici incoerente, care de multe ori se contrazic. La noi, nu s-a continuat o politică de salarizare coerentă de la o guvernare la alta”, a mai spus Vasile Dâncu. Într-adevăr, profesorii şi medicii sunt cel mai prost plătiţi bugetari, având în vedere că, în luna aprilie a acestui an, salariul mediu net în învăţământ a fost de 1.623 de lei, cu 52% sub nivelul salariului mediu din sectorul administraţiei publice şi apărare. În domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale, salariul mediu este de 1.574 de lei net pe lună.

Salariile cadrelor nedidactice cresc din august cu până la 12%

Ordonanţa Guvernului de majorare cu 12% a salariilor cadrelor nedidactice permite autorităţilor locale să acorde o creştere de până la 12% funcţionarilor din administraţie, cu majorări diferenţiate pe categorii de personal, dacă bugetul cheltuielilor de personal nu este depăşit. Ordonanţa a fost adoptată ieri de Executiv. Dreptul autorităţilor locale de a majora salariile funcţionarilor este argumentat de Guvern prin faptul că nivelul scăzut al salariilor generează o lipsă acută de personal, peste 60% dintre lucrători având salarii la nivelul minim pe economie şi plecând către alte sectoare de activitate sau la muncă în străinătate, prin suspendarea raportului de serviciu sau demisie. Ordonanţa mai stabileşte că angajaţii din administraţia publică centrală, cu excepţia celui din aparatul de lucru al Guvernului, salarizat conform funcţiilor din Secretariatul General al Guvernului, rămân cu aceleaşi salarii până la aplicarea legii privind salarizarea unitară a bugetarilor.

- Profesor în ROMâNIA, 10 ani de experienţă: 250 – 300 de euro salariu, adică cu 60 - 70% mai mare decât salariul minim pe economie

- Profesor în GRECIA, 10 ani de experienţă: 850 – 1.000 de euro salariu, adică dublu faţă salariul minim pe economie

- Profesor în GERMANIA, 10 ani de experienţă: 3.000 de euro salariu, adică de trei ori mai mare decât salariul minim pe economie

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.07.2015  




jooble.org