Victor Ponta și politica ghipsului(753)


Dincolo de importanţa sa inestimabilă în construcţii şi în diverse alte activităţi, la noi, în ce priveşte istoria contemporană, precum şi alte prefaceri multilateral dezvoltate, ghipsul are o simbolistică aparte. In politică, de pildă, în timp ce unii dezbină cu pikamerul, ghipsul întăreşte. E drept, întăreşte vremelnic şi parţial, pentru că alianţele ţin doar cât să treacă puntea suspinelor un partid sau altul...După ce sar peste groapa cu furnici, fredonând în piept cântece ostăşeşti, se leapădă de ghips şi pozează în vitejii patriei şi, după caz, pretind că sunt conducătorii noştri iubiţi! Fără sprijinul neprecupeţit al ghipsului, cu proprietăţile furate din tabloul lui Mendeleev,cei mai mulţi dintre ei nu ar fi reuşit să treacă glorios peste momentele cheie din istoria patriei noastre. Singurul care nu a recurs la ghips, e vorba de Ceaușescu, a clacat lamentabil la Târgovişte. Proprietăţile sale au fost etalate abia după ce, într-un context istoric, generalul Stănculescu şi-a pus un picior în ghips, în timp ce cu celălalt cânta la vioară Din punct de vedere balnear, din câte ştiu eu, nu prezintă valenţe deosebite, deşi unii cred cu sfinţenie că ar putea eradica din temelie tusea măgărească. In politică, ghipsul este folosit pe scară largă ca protector în momentul în care avem de-a face cu fuga de răspundere. In astfel de situaţii, ca şi în momentele de criză prin care trece ţara, conducătorii noştri îşi pun piciorul în ghips. Preventiv, intuitiv, muzical, sanitar etc. In funcţie de orientarea politică, pe dreapta sau pe stânga, după cum îi mănâncă în tălpi. In concepţia dumnealor, piciorul pus în ghips reprezintă sacrificiul suprem, precum Vasile Roaită şi sirena uzinală, faţă de ţară şi popor...Când conducătorii noştri iubiţi sunt incapabili să iasă din rahat, specialitate turcească, se bagă repede în ghips până la gât şi stau ascunşi acolo până se zvântă afară... Cazul Victor Ponta, şi dumnealui cu un picior în ghips, este unul special, deoarece nu i se mai vede nici măcar ciuful sportiv! Intr-un moment în care este sufocat de tot felul de intrigi şi trageri prezidenţiale de urechi pe tema pactului de coabitare, ghipsul a venit pe piciorul său ca o mană cerească. Inclusiv din punct de vedere medical. Materialul folosit se numeşte ghips în aşteptare. Se continuă, astfel, în momente de criză, când ţara are nevoie de decizii rapide şi clare, vechea tradiţie românescă a ghipsului temporizator. Cu cât te afunzi în ghips, cu atât tragi mai mult de timp! Să fim bine înţeleşi, nu pun la îndoială autenticitatea diagnosticului dat de medici. Mă amuză doar straniile coincidenţe din viaţa şi activitatea lui Ponta, care a pătruns deja pe un drum înfundat! Rămâne de văzut în ce măsură, în cazul său, ghipsul poate contracara posibila debarcare din funcţia de premier... Deocamdată, timpul trece doar în avantajul său. Se apropie vacanţa de vară şi, în tandem cu ea, o nouă stare de lehamite. Că tot vorbim despre coabitare...




jooble.org